UPDATE: Noua lege a pensiilor nu reglementează și pensia minimă garantată

Intrarea în vigoare a vechii legi a pensiilor, respectiv Legea nr. 127/2019, a fost amânată succesiv, ultimul termen fiind stabilit pentru 1 ianuarie 2024. Totuși, pentru că vechea lege a pensiilor a fost abrogată, la 1 ianuarie 2024, de Legea 360/2023, adică de noua lege a pensiilor, toate măsurile legate de pensia minimă stabilite prin Legea nr. 127/2019 au fost anulate.

Pe de altă parte, noua lege a pensiilor (Legea 360/2023) nu conține prevederi care să vizeze pensiile minime (indemnizațiile sociale pentru pensionari), așa că acestea rămân reglementate în continuare prin OUG 6/2009 privind instituirea indemnizației sociale pentru pensionari.

De altfel, prin derogare de la prevederile OUG 6/2009, prin OUG 115/2023, care conține o serie de măsuri fiscal-bugetare, s-a stabilit majorarea, de la 1 ianuarie, a pensiei minime la aproape 1.300 de lei.

Ce măsuri privind pensia minimă conținea legea pensiilor care n-a mai ajuns să se aplice

După cum spuneam, Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii a fost abrogată de la data de 1 ianuarie 2024 și nu va mai ajunge să se aplice. Prin urmare, și prevederile sale referitoare la pensia minimă au dispărut.

În prezent, lucrurile stau în felul următor: pensia minimă garantată are un cuantum fix -- este 1.281 de lei, de la 1 ianuarie 2024 -- și se acordă automat celor care ar primi, pe lege, mai puțin decât acest cuantum.

Cei care au lucrat la legea pensiei care n-a mai apucat să se aplice au regândit total chestiunea pensiei minime. În primul rând, era eliminat cuantumul minim fix și înlocuit cu un cuantum variabil, care se situa între un minim și un maxim raportate la salariul minim brut, astfel încât nu toți pensionarii să primească aceeași sumă de bani, ci o sumă care să reflecte cât și cum au cotizat. Așa cum se anunțase deja cu mult înaintea publicării în dezbatere a acestei legi a pensiilor, pensia minimă ar fi trebuit să se acorde diferențiat.

"Pensia minimă se stabilește în procente, minim și maxim, din salariul minim brut pe țară garantat în plată, în funcție de stagiul de cotizare realizat, astfel: procentul minim este de 45%, aferent stagiului minim de cotizare, la care se adaugă câte 1% pentru fiecare an de stagiu de cotizare realizat peste 15 ani, fără a depăși procentul maxim de 75%", scria în Legea 127/2019.

Mai simplu, pensia minimă ar fi fost determinată astfel:

• nu putea fi mai mică de 45% din salariul minim brut;
• maximul trebuia să fie de 75% din salariul minim brut;
• trebuia stabilită prin adăugarea la minimul de mai sus a câte 1% pentru fiecare an de stagiu de cotizare realizat peste 15 ani, dar niciodată nu s-ar fi putut sări peste maximul de mai sus.

Cei care au cotizat între 10 și 15 ani ar fi primit o pensie minimă de măcar 40% din salariul minim. Suma ar fi crescut, pentru cei cu vechime între 11 și 14 ani, cu câte 1% pentru fiecare an de stagiu de cotizare.

Nici cei cu mai puțin de zece ani de cotizare nu erau uitați de fosta lege a pensiilor, ei având dreptul la 40% din salariul minim brut ca pensie minimă.

"În situația pensionarilor pentru limită de vârstă care au realizat stagiu de cotizare necesar deschiderii dreptului la pensie prevăzut de legislația anterioară intrării în vigoare a prezentei legi, mai mic de 10 ani, în condiții de handicap, precum și ca nevăzător, pensia minimă se stabilește într-un procent de 40% din salariul minim brut pe țară garantat în plată", prevedea, mai exact, Legea nr. 127/2019.

În plus, fiecare beneficiar de pensie de urmaș avea dreptul la o pensie minimă în cuantum de 35% din salariul minim brut pe țară garantat în plată, pentru fiecare urmaș în parte.