Camerele de supraveghere la bloc: Pot locatarii să se opună monitorizării?

La montarea camerelor de supraveghere într-un bloc, decizia ar putea fi secondată pe planul respectării GDPR de folosirea ca temei legal al prelucrării datelor ideea de interes legitim în securizarea blocului respectiv. Așa cum spuneam, într-un material anterior, măsura ar trebui luată ca opțiune secundară, dar dovedit necesară pentru a atinge scopul: securitatea locuințelor și a persoanelor care locuiesc în acel bloc.

"Utilizarea sistemelor de supraveghere video poate aduce atingere vieții private, motiv pentru care trebuie analizată cu mare atenție decizia de a instala un asemenea sistem. În luarea unei asemenea decizii trebuie să se țină cont de mai multe aspecte", spunea Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) într-un ghid pe tema montării acestor sisteme (făcut în baza vechii legislații a protecției datelor, dar actual în numeroase dintre considerentele sale). Aspectele respective sunt prezentate în a doua parte a acestui material.

Dacă asociația ajunge la concluzia că singura modalitate de a asigura securitatea în clădirea respectivă e un sistem de monitorizarea video, stabilind că există un interes legitim în prelucrarea datelor personale ale locatarilor în acel mod, rămâne întrebarea: pot locatarii să se folosească de dreptul de opoziție recunoscut de GDPR?

Adică pot să facă opoziție funcționării sistemului de supraveghere, în numele GDPR-ului? Pentru că regulamentul european le recunoaște persoanelor vizate de prelucrări un drept de a spune nu prelucrării datelor sale de către un operator de date (așa cum e aici asociația), la un moment dat. Și, chiar dacă nu i se dă curs acestei solicitări a persoanei vizate, din motive întemeiate, ea trebuie să știe de ce.

"Când se invocă dreptul de opoziție, se face, de fapt, o personalizare a analizei interesului legitim pentru locatarul în cauză. Prima întrebare: în cazul particular al locatarului X, care face opoziție, stă în picioare acel echilibru dintre respectarea dreptului său și atingerea scopului prin montarea acelui sistem de supraveghere? A doua întrebare: permite sistemul de monitorizare respectiv o opoziție din partea a Y locatari? Din punctul meu de vedere, câtă vreme camera video nu e pusă cumva să permită să se vadă în apartamentul lui X când deschide ușa, iar clădirea este una în care scara blocului este proprietate comună (sunt clădiri unde s-au făcut altfel de aranjamente), atunci e greu de răspuns pozitiv la un drept de opoziție în cazul acesta. Nu poți modifica în vreun fel, pe cameră, imaginea unui anumit om, astfel încât să nu se mai vadă cine este. Tot ce poți face e să stochezi datele doar o perioadă limitată de timp, să le acceseze doar oamenii care sunt îndreptățiți să o facă (să existe parolare pe sistem, să existe o listă cu oamenii care au dreptul sa vadă imaginile, o politică de securitate privind accesul la imagini ș.a.m.d.)", spune Alin Popescu, avocat specializat pe probleme de protecția datelor personale.

Ar fi, deci, greu de admis fără urmă de dubiu că i se poate da curs solicitării locatarului X, care decide azi că nu mai vrea ca datele sale personale să fie prelucrate în acel mod. Probleme ar putea apărea însă dacă supravegherea în sine s-ar face în mod superficial și cu lipsă de considerație față de drepturile locatarilor.

Nu orice ins din bloc ar trebui să aibă acces la filmări, iar cei abilitați să facă asta trebuie cunoscuți de toată lumea. Filmările ar trebui să fie reținute pe o scurtă perioadă de timp și apoi șterse, iar camerele ar trebui montate pe spațiile comune, fără ca în câmpul lor vizual să intre vreo porțiune din interiorul apartamentul lui X sau Y. Mai multe despre aceste cerințe mai mult tehnice, dar necesar de respectat, într-un material viitor.

Notă: Acest material face parte dintr-o serie de articole realizate pe tema montării sistemelor de supraveghere în blocurile de locuințe, în contextul GDPR. Restul materialelor se regăsesc aici.