Relații - Măștile abuzului

Abuzul este greu de decelat pentru că nu întotdeauna viața ne simplifică procesul de înțelegere. Și dacă oricine înțelege pe loc un abuz fățiș de tip violență fizică sau de limbaj,  ramân foarte puțini cei care văd abuzul sub toate măștile lui. Cele insidioase, corozive, toxice. Cele de cursă lungă.

Abuzul de control - Lasă-mă să am grijă de tine, așa cum știu eu, așa cum vreau eu. Știu mai bine decât tine, și îți port de grijă tocmai pentru că te iubesc. La schimb cu obediență, recunoștință, validare.

La polul opus Abuzului de control, Abuzul dependenței – Viața mea e a ta, răspunzi și pentru mine, eu nu sunt un agent al propriei vieți. Mă bazez pe tine să îmi rezolvi problemele, să îmi spui ce am de făcut, iar grija ta necondiționată față de mine este măsura iubirii tale. La schimb cu lipsă de răspundere, de griji, de implicare.

Abuzul narcisic - Te iubesc pentru că mă faci să mă simt bine cu mine. Trebuie să îmi dai apreciere, laude, dragoste necondiționată. Am nevoie de o oglindă umană a măreției mele. Și te voi iubi doar atâta vreme cât îmi furnizezi acest high apreciativ. La schimb cu renunțarea la propria viață ca să te poți ocupa mai bine de ego-ul meu.

Abuzul de așteptări - Am pretenții mari de la tine, nu mă dezmăgi. Dacă te comporți în felul ăsta (altfel de cum mă aștept eu) nu mă iubești. Vopsește-ți părul, îmbracă-te mai vesel, vorbește mai încet, condu mai prudent, nu mai sta pe chat cu prietenii. Fii atent la mine, uită de ce vrei tu, singurul tău scop de a nu mă dezamăgi.

Abuzul conformismului – Dacă mă iubești, atunci fă ce se face – cine cu lumânări, buchete de flori, cadouri. Dacă mă iubești, fă gesturi mari să înțeleagă toți – cumpară-mi, spune-mi du-mă, adu-mă. Fii partenerul ideal din toate revistele de sfaturi pentru cupluri, și mai ales asigură-mi invidia prietenilor, colegilor, contactelor de pe Facebook. În termenii lor, evident...

Să nu uităm – toate încep și se revendică de la “Te iubesc”, dar niciunul nu are legătură cu iubirea. Toate sunt dulci, dar te lasă cu cel mai amar after-taste. Plus că nu există în formă pură, ci mai degrabă în combinații de patru-luate-câte-vrei. Și pentru câtă vreme vrei...

Gând la gând. Fie că ne dăm seama sau nu, marile întrebări ale vieții ne sunt comune. Ce ne diferențiază este doar momentul în care alegem să le înfruntăm și să ne luăm viața în mâini, pornind în căutarea răspunsurilor. Mai devreme sau mai târziu, citim, întrebăm, cerem ajutor. Și, mai ales, începem să ne vedem pe noi în Celălalt.

Lansăm rubrica Gând la gând în speranța că vom putea contribui, măcar puțin, la mai binele Celuilalt. Puteți citi, discuta în comentarii sau pune întrebări direct celor două autoare ale rubricii - Simona Tofan, psiholog și psihoterapeut, și Aurelia Dinu, life coach.