UPDATE: Risc major pentru businessuri: Companiile riscă să ajungă într-o stare continuă de insolvență nedeclarată

La definirea valorii-prag (cuantum minim al creanței pentru a fi introdusă o cerere de deschidere a procedurii de insolvență), s-a ajuns ca, atunci când insolvența e cerută de debitori, cuantumul creanțelor bugetare să fie sub 50% din totalul creanțelor (cu păstrarea valorii-prag de 40.000 de lei). Cu alte cuvinte, cei care au datorii la stat ce reprezintă cel puțin 50% din totalul creanțelor să nu se poată intra în procedură de insolvență.

Chestiunea a venit într-un pachet de modificări care a intrat marți în vigoare. E vorba de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Procentul atașat valorii-prag este contestat de practicienii în insolvență, în subsidiarul ideii că lipsește cu desăvârșire urgența din spatele unei asemenea ordonanțe. Se poate ajunge, prin acest prag de 50%, la o stare de insolvență nedeclarată continuă, concluzionează specialiștii. 

"Ordonanța impune debitorului interdicția de a-și recunoaște starea de insolvență dacă deține o creanță bugetară mai mare de 50% din totalul creanțelor. Prin această interdicție, în acele cazuri, practic se va ajunge la perpetuarea unei stări de insolvență nedeclarată și de incertitudine care va afecta toți actorii din jurul companiei – angajați, parteneri comerciali și chiar și statul. Insolvența este în realitate o stare de fapt, care nu ar trebui să implice o alegere. În definitiv, instanța este cea care dispune deschiderea insolvenței. În același timp, ordonanța vorbește despre îngreunarea condițiilor de aprobare a unui plan de reorganizare, cum este acoperirea a minimum 50% din valoarea creanțelor bugetare negarantate. În practică, acesta poate fi un aspect ineficient, care ar putea chiar să blocheze eventualele finanțări din perioada de insolvență. Îmi este greu să-mi imaginez că cineva ar fi dispus să finanțeze sau să susțină o societate aflată într-un plan de reorganizare nesustenabil", e de părere Vasile Godîncă-Herlea, președinte al Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR) Cluj și CEO CITR, într-o analiză publicată pe site-ul CITR.

Același lucru este subliniat într-o analiză emisă de UNPIR, care mai atrage atenția și asupra faptului că se ajunge să se facă o discriminare în favoarea creanțelor bugetare, că șansele de recuperare a creanțelor nu vor crește, din contră, iar modificarea va afecta și situația financiară a clienților și furnizorilor celor aflați în situații financiare problematice, ca o consecință indirectă.

"Includerea unui prag alternativ pentru depunerea cererii de intrare în insolvență, dacă există și creanțe bugetare, este discriminatorie din punct de vedere constituțional, creează efecte economice negative asupra participanților la procedură, furnizori, și va diminua încasările bugetare (...) Prin impunerea unui prag pentru depunerea cererii de intrare în insolvență (creanțe bugetare de maxim 50% din valoarea totală a creanțelor) se perpetuează starea de dificultate a societăților în cauză, iar debitorii nu vor mai fi obligați să  depună o cerere de deschidere a procedurii, perpetuând starea de insolvență care va atrage, implicit, și insolvența altor furnizori, clienți. În plus, păstrarea acestor debitori în afara insolvenței nu va determina îmbunătățirea situației acestora, ci, din contră, dificultățile cu care se vor confrunta vor crește, diminuând șansele de recuperare a creanțelor creditorilor. Promovarea acestei modificări a definiției valorii prag va determina implicit dezincriminarea parțială a infracțiunii de bancrută reglementată de art. 240 Cod Penal", spun reprezentanții UNPIR.

În nota de fundamentare a acestei ordonanțe, procentul de 50% e motivat prin aceea că multe firme ar frauda statul prin intrarea în insolvență.

"Organizarea propriei insolvențe în scop fiscal a devenit de multă vreme o practică foarte răspândită, cu grave prejudicii aduse bugetului public. Astfel, prevederile legii insolvenței sunt folosite prin abuz de drept ca instrument de eludare a legilor fiscale, respectiv acumularea de obligații bugetare, golirea de patrimoniu a societăților, stoparea executărilor silite prin cererea insolvenței, înființarea altor societăți care preiau activitatea și circuitul se repetă. Aceste scheme fiscale bazate pe insolvențe repetate, au efecte grave și asupra mediului concurențial, prin faptul că există în permanență în piață și acest gen de comercianți care neplătind practic impozite folosesc prețuri de vânzare sau tarife pentru servicii prestate semnificativ sub cele normale, care înglobează și impozitele plătite de contribuabilii onești", scrie în nota proiectului.

Ordonanța a completeat legislația insolvenței cu o posibilitate nouă pentru firmele cu insolvente: conversia creanțelor bugetare în acțiuni, dacă sunt îndeplinite mai multe condiții (dacă din planul de reorganizare rezultă că societatea își poate continua activitatea și măsura conversiei ar fi viabilă pentru firmă, că se va ajunge la o maximizare a recuperării creanței statului ș.a.).

"Propunerea privind conversia datoriilor bugetare în acțiuni, prevazută ca și posibilitate, poate fi o opțiune care să ajute însănătoșirea unei companii redresabile. Insolvența este despre lipsa lichidității, iar faptul că achitarea unei părți a datoriilor se poate face altfel decât prin plată, este o opțiune eficientă și de ajutor pentru companiile care pot fi redresate și redate circuitului economic", spune Vasile Godîncă-Herlea.