Ca să nu vorbim din basme, ci din reguli bine stabilite, menționăm că trebuie să ne uităm la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 pentru a găsi răspunsuri privind concediul de creștere. Acolo scrie că trebuie ca salariata să fi muncit măcar 12 luni ca să beneficieze de concediu și banii aferenți.
Nu neapărat consecutive, dar obligatoriu ca cele 12 luni să fie în ultimii doi ani anteriori datei nașterii copilului.
"Persoanele care, în ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit (...), beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani, respectiv trei ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară", prevede actul normativ amintit.
Ce șanse are cineva care a muncit fără acte la concediul acesta? Nu are, pentru că printre documentele pe care trebuie să le ducă se numără și acte doveditoare ale obținerii acelor venituri și, implicit, ale raportului de muncă.
Totuși, cele 12 luni de venituri salariale necesare anterior naşterii copilului pot fi constituite integral şi din perioade în care, de exemplu, mama a beneficiat de şomaj, concediu medical, pensie de invaliditate sau concediu fără plată.
Dacă ți-a plăcut această curiozitate legislativă, mai avem și altele. Le găsești pe toate aici.
Comentarii articol (2)