Legea nr. 236/2018 privind distribuția de asigurări a apărut luni în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare joi, 11 octombrie, abrogând vechiul cadru legal reprezentat de Legea nr. 32/2000.
Cei care vor cumpăra asigurări vor trebui să fie mai bine informați, pornindu-se de la premisa că doar o informare corectă, clară și care să țină cont de interesele consumatorului poate să îi ofere acestuia, efectiv, protecția de care are nevoie.
Astfel, în general, distribuitorul de asigurări va acționa „întotdeauna onest, corect și profesionist, astfel încât să corespundă cel mai bine intereselor clienților”. Practic, în orice moment al relației cu clientul, asigurătorul trebuie să țină cont de acest lucru.
Și astfel cum se va vedea, mai jos, obligațiile care există pentru distribuitor, în activitatea de informare, reflectă acest principiu.
Pentru început, distribuitorul va trebui să nu acționeze astfel încât interesul său comercial să îi dăuneze consumatorului. În concret, distribuitorul nu va putea oferi acel produs care, din punct de vedere financiar, îi este favorabil lui, dar nu și clientului, atunci când ar exista oferte mai bune pentru client.
Pentru a concretiza această obligație, Legea nr. 236/2018 merge mai departe și prevede că, atunci când distribuitorul va oferi și consultanță, va trebui ca activitatea de consultanță să constea într-o prezentare obiectivă a ofertelor de pe piață și o consiliere a clientului în scopul alegerii asigurării corespunzătoare nevoilor acestuia.
În același timp, alegerea unui anumit produs (asigurare) trebuie să fie argumentată și să fie demonstrat de ce este oferit un anumit produs clientului, prin raportare la nevoile acestuia.
Dincolo de modalitatea desfășurării consultanței, Legea nr. 236/2018 prevede și că distribuitorul va trebui să își informeze clientul despre activitatea consultanță, în sine.
Practic, protecția este oferită pe două paliere:
- transparență inițială (raportat la obligația de informare despre desfășurarea activității de consultanță);
- reglementarea desfășurării ulterioare a activității de consultanță, în concret (cum trebuie făcută consultanța, raportat la ofertele de pe piață).
În final, mai există o informație pe care distribuitorul va trebui să i-o dea clientului: informațiile despre acordurile exclusive încheiate cu asigurătorii. Practic, în felul acesta, clientul știe că oferta va fi limitată doar la anumite produse, fiind alegerea sa dacă să continue relația cu distribuitorul de asigurări respectiv sau să caute altceva.
Astfel, un client va fi informat cu privire la produs, în sine, într-o manieră obiectivă, imparțială și completă, dar și cu privire la distribuitor și dacă acesta are anumite avantaje din a oferi anumite produse (din cauza unei clauze de exclusivitate).