Condițiile de vechime modificate pentru procurorii din cele mai înalte funcții și pentru cei care lucrează în structurile specializate au fost stabilite prin Legea nr. 242/2018, apărută luni în Monitorul Oficial, și care va intra mâine în vigoare, dar cu unele modificări aduse de OUG nr. 92/2018 (adoptată luni și publicată marți în Monitor). Aceste două acte normative modifică atât statutul magistraților (Legea nr. 303/2004) cât și Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
În primul rând, procurorul general al României și cei care conduc DNA și DIICOT trebuie să aibă acum o vechime de cel puțin 15 ani, față de zece ani, cum a fost stabilit până acum.
"Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată", scrie, mai exact, în OUG nr. 92/2018.
Pentru numirea în celelalte funcții de conducere din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și din DNA e nevoie, de mâine, de o vechime de minimum zece ani, potrivit Legii nr. 242/2018.
Mai departe, de mâine, procurorii din cadrul DIICOT și DNA au nevoie de o vechime minimă de zece ani, față de opt ani, cât a fost până acum cerut. Cerința a fost introdusă prin OUG nr. 92/2018, deși parlamentarii au decis vara trecută că sunt necesari opt ani vechime.
Față de condiția aceasta, în ordonanța amintită există o prevedere care a ridicat, în ultimele 24 de ore, o întrebare extrem de importantă: sunt afectați procurorii actualmente în funcție în cazul celor două structuri specializate? Iată care este prevederea la care ne referim:
"Procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţei de urgenţă (18 octombrie - n.red.), îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcţie în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Condițiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 și de Legea nr. 304/2004 sunt, mai exact, cele impuse prin aceste ultime modificări aduse prin Legea nr. 242/2018 și prin OUG nr. 92/2018, adică acele condiții de vechime menționate mai sus.
În mod normal, altfel spus, în acord cu Constituția României, o lege civilă nu ar trebui să se aplice decât pentru viitor. Adică aceste noi condiții de vechime nu ar trebui să fie impuse celor care sunt deja în pozițiile respective, ci celor care vor intra în structurile acelea de mâine încolo.
În acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii a venit astăzi cu un comunicat de presă prin care a susținut interpretarea conform căreia cerințele acestea noi de vechime se vor aplica doar pentru viitor, fără a afecta activitatea procurorilor care sunt momentan în funcție/detașați. Într-un interviu acordat cu puțin timp în urmă, ministrul justiției a indicat susținerea acestui punct de vedere al CSM și a arătat că nu vorbim de o prevedere retroactivă (potrivit news.ro).
"Secţia pentru procurori, cu unanimitate, a recomandat interpretarea dispoziţiilor art.VII din Ordonanţa de Urgenţă nr.92/2018 în sensul aplicării pentru viitor a condiţiilor de exercitare a funcţiei în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi în cadrul celorlalte parchete", scrie în comunicatul Consiliului.