TVA de 5% pentru restaurante și catering, începând de azi: Cinci întrebări și răspunsuri pentru firmele din domeniu

Cota redusă de TVA de 5% pentru serviciile de restaurant şi de catering (inclusiv berea la draft) a fost introdusă azi oficial în legislația fiscală de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2018. Aceeași cotă se mai aplică și cazării în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping. În aceste cazuri, până acum, cota de TVA era de 9%.

În acest context, am selectat azi câteva chestiuni de lămurit în privința aplicării practice a cotei reduse de TVA de către operatorii economici de profil.

1. Ce cote de TVA pot aplica de azi înainte unitățile care servesc și livrează mâncare populației?

O cotă de 5% în cazul serviciilor de restaurant/catering (cu excepția băuturilor alcoolice), inclusiv pentru servirea berii la draft, cotă introdusă de astăzi în legislația fiscală. Pentru livrarea de produse alimentare (exceptând alcoolul) se aplică o cotă de 9%, iar pentru băuturile alcoolice se aplică o cotă de 19%.

2. Ce înseamnă servicii de restaurant și catering, în sensul TVA-ului?

Răspunsul îl găsim în normele de aplicare a Codului fiscal (HG nr. 1/2016), unde este specificat că "serviciile de restaurant și de catering reprezintă servicii care constau în furnizarea de produse alimentare și/sau de băutură, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoțită de servicii conexe suficiente care să permită consumul imediat al acestora".

3. Ajunge o unitate să aplice două, chiar și trei cote distincte de TVA pentru mâncarea și băutura servite/livrate?

Da. Să luăm exemplul unei unități care servește clientul atât la masă, dar îi poate livra și mâncarea acasă sau îl lasă să ia mâncarea pentru consum acasă, nu în unitatea sa. În primul caz va aplica cota de 5%, iar în al doilea caz, cota de 9%. Iar pentru băuturile alcoolice, cota de 19%. În practică, așa cum subliniază fiscaliștii constant de când a apărut cota redusă de 5%, pentru unele unități lucrurile vor ajunge să se complice destul de mult, dacă Ministerul Finanțelor nu va veni cu completări la normele de aplicare a Codului.

"Furnizarea de produse alimentare și/sau de băuturi, preparate sau nu, fie cu transport, fie fără, dar fără vreun alt serviciu conex, nu se consideră a fi servicii de restaurant sau catering (în sensul definiției date mai sus - n.red.)", scrie în normele de aplicare a Codului fiscal, iar informația este deosebit de importantă în această discuție.

4. Codul CAEN al activității este suficient pentru a afla ce cotă de TVA trebuie aplicată?

Într-o solicitare trimisă de președintele Camerei Consultanților Fiscali (CCF) celor de la Finanțe, acesta subliniază că firmele  din domeniu nu ar trebui să caute răspunsurile în codul CAEN, ci, așa cum a tot subliniat Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în natura activității desfășurate de operatorul economic (președintele Camerei citează cauzele C-497/09, C-499/09, C-501/09 si C-502/09).

Codul CAEN 5610 - restaurante include activități care sunt clar supuse cotei de 5%, dar include la fel de bine și activități care nu pot să cadă sub incidența acestei cote. Președintele Camerei Consultanților oferă aici câteva exemple în sprijinul acestei ultime idei: mâncarea pentru acasă, vânzătorii ambulanți la tonete de înghețată, cărucioarele mobile care vând mâncare, prepararea hranei la standuri din piețe etc.

5. La ce trebuie să fie atenți proprietarii de baruri?

Cota de TVA în cazul băuturilor alcoolice este cota generală din legislație, de 19% - excepția e făcută de berea la draft, care a intrat acum pe cota redusă de 5%.

Servirea de băuturi (de orice fel) în locația operatorului economic e inclusă din punct de vedere fiscal la serviciile de restaurant, deși încadrată la codul CAEN 5630. Dacă mergem pe raționamentul că soluția aplicării TVA-ului e oferită de codul CAEN, atunci operatorii economici care servesc băuturi ar putea fi tentați să spună că nu fac servicii de restaurant. De ce e important? Din perspectiva băuturilor nealcoolice, unde există cotă mai mică de TVA, din moment ce în cazul celor alcoolice avem cota de 19%.

Președintele CCF, de exemplu, arăta că proprietarii de baruri vor întâmpina ceva dificultăți de acum înainte. În cazul în care barul oferă suficiente servicii conexe pentru servirea băuturilor în locație, atunci pentru berea la draft, cafea și alte băuturi nealcoolice se va aplica cota de 5%.

Precizări importante sunt aduse aici de normele de aplicare a Codului: "Pentru băuturile alcoolice servite la restaurant sau oferite în cazul serviciilor de catering se aplică cota standard de TVA, dar nu se consideră că are loc o livrare separată de bunuri, oferirea de băuturi alcoolice făcând parte din serviciile de restaurant sau de catering.Exemplu: Un restaurant care vinde și mâncare pentru a fi servită în afara locației restaurantului nu este considerată prestare de servicii de restaurant, ci livrare de bunuri, dar pentru care aplică cota redusă de TVA de 9%, inclusiv pentru caserola sau paharele în care sunt servite alimentele sau băuturile nealcoolice, chiar dacă contravaloarea acestora ar fi evidențiată separat pe bonul fiscal. În acest caz se consideră că livrarea alimentelor este livrarea principală care atrage aceeași cotă de TVA livrării caserolei sau a paharului, acestea fiind livrări accesorii, nu un scop în sine pentru client ".