Cercetarea disciplinară a executorilor judecătorești s-ar putea face după noi reguli

Proiectul de lege a fost propus recent spre dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiției și acesta vizează schimbări majore în organizarea și desfășurarea activității de executor judecătoresc.

Alături de modificarea procedurii cercetării disciplinare, proiectul vizează alte două schimbări importante în ceea ce privește răspunderea disciplinară a executorului: faptele pentru care executorul va putea răspunde și sancțiunile (puteți vedea aici și aici mai multe detalii).

Revenind la procedura cercetării disciplinare, o primă schimbare este dată de faptul că, spre deosebire de legea aplicabilă în prezent (Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, care ar urma să fie înlocuită de proiectul ministerului), propunerea aflată în dezbatere va impune condiția cercetării prealabile înainte de exercitarea oricărei acțiuni disciplinare.

Acum, cercetarea prealabilă este prevăzută doar pentru sancțiunile suspendării din funcție sau excluderii din profesie. Astfel, dacă proiectul va deveni lege, executorul nu va putea fi sancționat în niciun fel, fără să existe cercetare prealabilă.

Totuși, Regulamentul pentru aplicarea Legii nr. 188/2000 prevede condiția cercetării prealabile înainte de a se face o acțiune disciplinară, însă noua lege va prevedea această condiție în cadrul ei, fiind, astfel, mai greu de modificat.

O altă modificare propusă o reprezintă faptul că, executorul judecătoresc va fi citat atât în cadrul procedurii cercetării prealabile, cât și în cadrul procedurii propriu-zise a acțiunii disciplinare. În schimb, actuala lege prevede doar că executorul judecătoresc este audiat în cadrul cercetării disciplinare.

În același timp, vor fi introduse o serie de garanții procedurale în privința Consiliului de disciplină (organ din cadrul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești - UNEJ -, cu competență de a judeca acțiunea disciplinară). Acestea se vor referi la:

• nesubordonarea membrilor Consiliului de disciplină organelor de conducere ale UNEJ (independență); acest lucru există și în regulamentul menționat anterior, însă nu și în lege;
• soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, într-un mod obiectiv și imparțial;
• existența anumitor incompatibilități în cazul membrilor Consiliului de discipină (de exemplu, nu poate face parte din acest organ soțul executorului judecătoresc);
• cerințe de vechime în profesie pentru membrii Consiliului (cel puțin zece ani într-o funcție de specialitate juridică și cel puțin cinci ca executor judecătoresc).

În final, se dorește instituirea unei serii de condiții (suplimentare față de actualele) privind hotărârea prin care va fi soluționată acțiunea disciplinară. Astfel, noutățile vor fi:

• termenul de comuncare al hotărârii va scădea de la 15 zile la zece zile;
• hotărârea va trebui să conțină (și) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de executorul judecătoresc sau motivele pentru care a fost aplicată o anumită sancțiune.

Astfel, se urmărește oferirea unor garanții procedurale suplimentare, în special în ceea ce privește transparența procedurii și calitatea motivării. Dacă proiectul va deveni lege, vor exista mai multe garanții în ceea ce privește respectarea dreptul de a fi ascultat.

Atenție! Pentru a se aplica, proiectul trebuie să fie aprobat de Guvern, adoptat de Parlament, promulgat de președintele României și, ulterior, să fie publicat în Monitorul Oficial.