Cum a scăpat Parlamentul firmele de amenzile enorme pe care le riscau în anumite situații

Când la finele lui august a intrat în vigoare termenul de 15 zile pentru a plăti jumătate din minimul amenzilor prevăzute de lege, cel mai mult s-au bucurat românii de rând, cărora li s-a oferit mai mult timp să plătească amenzile rutiere și nu numai la o valoare mult mai mică (pentru cine nu știe, termenul era de doar 48 de ore înainte).

Românul de rând a fost avut în vedere în principal atunci când s-a introdus modificarea prin Legea nr. 203/2018, care a modificat Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul contravențiilor. Numai că termenul prelungit la 15 zile profită deopotrivă și firmelor, pentru care legiuitorul stabilește adesea amenzi mult, mult mai mari decât pentru persoana fizică.

Interesant e că Legea nr. 203/2018 a stabilit că maximul acesta de 15 zile se va aplica și acolo unde în legi/hotărâri/ordonanțe nu era amintită expres posibilitatea de a plăti amenzile contravenționale la jumătate. De asemenea, peste tot pe unde e prevăzut acum termenul de 48 de ore, îl înlocuim acum cu cel de 15 zile.

Există însă și anumite acte normative unde posibilitatea de a plăti amenda la jumătate este scoasă expres din discuție (se prevede clar că dispozițiile OG nr. 2/2001 nu se aplică). Legea nr. 203/2018 nu face deloc referire la aceste tipuri de reglementări. Situațiile de acest gen s-ar putea să creeze aplicări diferite ale legii în practică, subliniau specialiștii la momentul când a intrat în vigoare Legea nr. 203/2018 - probleme pe care, cel mai probabil, doar Înalta Curte de Casație și Justiție le va soluționa.

Mecanismul este următorul: dacă în actul normativ unde se regăsește amenda este stabilit că limitele sale sunt între 5.000 și 200.000 de lei, iar organul de sancționare aplică firmei o amendă de 170.000 de lei, firma nu va plăti jumătate din amenda aplicată, ci din limita minimă a acelei amenzi, adică din 5.000 de lei - mai exact, va plăti 2.500 de lei, în maximum 15 zile, în loc să plătească 170.000 de lei.

În practică, vor fi companii care vor scăpa cu amenzi ridicol de mici, acolo unde limitele minime sunt relativ scăzute, față de cât de mult poate urca amenda maximă (și dacă organul alege să urce spre limita maximă destul de mult). Practic, scopul aplicării amenzii va fi aproape șters cu buretele în atare situații.

De pildă, atrage atenția directorul executiv de monitorizare și control din cadrul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), operatorii de telefonie mobilă sunt extrem de avantajați de noile prevederi. Acesta amintește, potrivit HotNews.ro, de amenzile aplicate în trecut de ANCOM care urcau și până la 1,1 milioane de lei, dar care acum vor putea să fie reduse chiar și la 2.500 de lei, grație acestei noi legi.

Un angajator care nu le face contracte de muncă salariaților săi riscă, ca regulă, câte 20.000 de lei pentru fiecare neregulă găsită, dar dacă achită amenzile în 15 zile, atunci va plăti câte 10.000 de lei/problemă. Un contribuabil căruia i s-a aplicat o amendă de 6.000 de lei pentru stopajul la sursă va putea să plătească doar 2.000 de lei. Exemplele sunt multiple. Cu cât limita maximă e mai departe de limita minimă, cu atât mai evident e avantajul firmei, de fapt. Dacă ne gândim și la contravențiile care intră sub mecanismul Legii prevenirii, atunci vorbim deja de și mai multe avantaje.