UPDATE: Garantarea pachetelor turistice în caz de insolvență: Ce obligații au agențiile de turism

Ca urmare a intrării în vigoare anul trecut a Ordonanței Guvernului nr. 2/2018 privind pachetele de servicii de călătorie și serviciile de călătorie asociate, agențiile de turism au devenit obligate să-și procure instrumente de garantare pentru licențierea acestora în condițiile legii.

De fiecare dacă când cer licențierea, agențiile trebuie să facă dovada încheierii (cel puțin) unei scrisori de garanție bancară, a unei polițe de asigurare, a participării la un fond de garantare a pachetelor de călătorie sau a oricărui alt instrument de garantare. În scopul alinierii la noile reglementări, agențiile a trebuit să-și reînnoiască licențele până la finalul anului trecut.

Ca să completeze reglementarea din ordonanță, Ministerul Turismului a lansat anul trecut în dezbatere un document care a fost publicat abia miercuri în Monitorul Oficial - Ordinul ministrului turismului nr. 156/2018 pentru aprobarea Procedurilor de garantare a sumelor plătite de călători în legătură cu pachetele de servicii de călătorie/serviciile de călătorie asociate în cazul insolvenței agenției de turism organizatoare și procedurile de despăgubire a călătorilor, apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 76 și intrat cu această ocazie în vigoare.

Ca idee, potrivit detalierilor din ordin, agențiile de turism nu vor putea îndruma clienții lor spre firmele de asigurări care le fac garantarea pentru orice neexecutare de contract din partea acestora.

Polița de asigurare sau alt tip de instrument de garantare acoperă riscul de neplată al agenției în cazul de insolvență, când nu mai poate asigura clienților care au plătit pachetele înapoierea sumelor respective de bani ca urmare a neexecutării obligațiilor ce-i revin agenției. Obligațiile de executare neonorate și care nu se circumscriu insolvenței nu sunt acoperite.

Ce acoperă aceste garanții, mai exact? Potrivit ordinului, toate plățile făcute de călători sau pe seama călătorilor în legătură cu pachetele de călătorie, iar dacă asta include și transportul pasagerilor, atunci garanția acoperă inclusiv repatrierea lor. Doar că tot agenția are obligația primară de a asigura repatrierea; abia apoi, în subsidiar, va reveni emitentului instrumentului de garantare.

Garanția include repatrierea "indiferent dacă executarea pachetului este afectată de insolvența agenției de turism organizatoare sau călătorii se află în imposibilitatea întoarcerii în țară din motivul nerespectării de către agenția de turism organizatoare a obligațiilor contractuale", prevede ordinul.

Agențiile vor garanta plățile făcute de călători ori pe seama lor indiferent dacă ei le-au vândut în mod direct pachetele sau prin alte agenții.

Evident, călătorii păgubiți trebuie să se adreseze mai întâi agenției pentru rambursarea banilor. Agenția trebuie să-i informeze că solicitările de rambursare se vor face, în funcție de când a fost declarată insolvența în raport cu momentul cumpărării pachetului, astfel:

• dacă l-au cumpărat înainte de intrarea în insolvență, la 30 zile după ce se declară insolvența;
• dacă l-au cumpărat pe perioada în care agenția era deja în insolvență, la 15 zile de la data încheierii pachetului.

Pentru că nimeni nu se poate aștepta ca un client (păgubit) să știe procedura despăgubirilor, agenția e obligată să le dea clienților, atunci când cumpără un pachet de călătorie, în funcție de tipul acestuia, un document în care să li se explice drepturile față de furnizorul de protecție în caz de insolvență (firma de asigurări).

În ordin se precizează că prevederile sale trebuie cuprinse în respectivul document, în scopul ajutării păgubitului. Este de preferat ca agențiile să nu se achite de această obligație superficial, ci explicitând cât mai mult procedura și drepturile consumatorilor lor.

Notă: Toate prevederile ordinului se vor aplica prin analogie și comercianților care facilitează servicii de călătorie asociate.

În fine, în ordin se mai subliniază și că, oricare ar fi problemele legate de interpretarea/executarea contractelor cu clienții, agențiile și aceștia din urmă vor încerca mai întâi să rezolve problemele pe cale amiabilă și abia apoi vor putea ajunge în instanță.