Creditorii unui PFA pot urmări silit și bunuri din afara patrimoniului afacerii, în subsidiar

Patrimoniul afacerii (patrimoniul de afectațiune) e reprezentat de tot ceea ce include PFA-ul (dar și titularii întreprinderii individuale sau membrii întreprinderii familiale) în evidența contabilă ca având destinație profesională.

Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, patrimoniul de afectațiune este o "masă patrimonială în cadrul patrimoniului întreprinzătorului, reprezentând totalitatea drepturilor și obligațiilor afectate, prin declarație scrisă ori, după caz, prin acordul de constituire sau printr-un un act adițional la acesta, exercitării unei activități economice".

Așa cum e firesc, creditorii PFA-ului, mai exact, cei care au creanțe contra PFA-ului în legătură cu activitatea acestuia se îndestulează din patrimoniul de afectațiune.

Problema e că, în cazul persoanelor fizice autorizate, legislația le dă mână liberă creditorilor să se uite și înspre celelalte bunuri ale datornicului, adică cele din averea personală. Este unul dintre inconvenientele acestei forme de organizare a activității. Totuși, îndestularea din celelalte bunuri ale debitorului se face abia după ce creditorii constată că cele din patrimoniul de afectațiune nu sunt suficiente.

"Titularul PFA răspunde pentru obligațiile asumate în exploatarea întreprinderii economice cu bunurile din patrimoniul de afectațiune. Dacă acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanțelor, pot fi urmărite și celelalte bunuri ale debitorului", prevede ordonanța.

Prevederea citată se așează exact pe bazele puse de Codul civil, unde scrie că creditorii ale căror creanțe s-au născut în legătură cu o anumită diviziune a patrimoniului, autorizată de lege, trebuie să urmărească mai întâi bunurile care fac obiectul acelei mase patrimoniale, iar, abia apoi, să să ceară și urmărirea celorlalte bunuri alte debitorului.

Ce găsim însă în Codul de procedură fiscală? Că executorul fiscal poate să se îndestuleze din bunurile profesionistului în contul datoriilor sale ca persoană fizică. "Bunurile debitorului persoană fizică necesare desfășurării activității în calitate de profesionist nu sunt exceptate de la executare silită", scrie în Cod.

Pentru că numărul de executări silite este într-o continuă efervescență, avocatnet.ro a lansat GHIDUL EXECUTĂRILOR SILITE PENTRU PERSOANE FIZICE ȘI COMPANII, care să radiografieze legislația din domeniu și să explice pe larg aspectele esențiale ale procedurii de executare silită. Articolele din această serie sunt gândite astfel încât toți cei executați silit, fie că sunt companii sau persoane fizice, să își cunoască drepturile și obligațiile în fiecare dintre etapele procedurii, dar și să afle metode de protecție împotriva abuzurilor, căi de atac sau recomandări utile. Toate articolele din serie vor fi disponibile aici.