UPDATE: De la finalul lunii, polițiștii vor trebui să fie mai prudenți în folosirea forței fizice

Legea nr. 192/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice a fost publicată în Monitorul Oficial în octombrie 2019 și se va aplica din 26 ianuarie 2020.

Aceasta cuprinde modificări însemnate la Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române referitoare la atribuțiile polițiștilor și modul cum trebuie aceștia să-și exercite atribuțiile. 

În această nouă lege găsim și o reglementare detaliată a folosirii mijloacelor de constrângere de către polițiști și, în special, a forței fizice. Legea enumeră, întâi de toate mijloacele de constrângere ce pot fi folosite:

"În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, poliţistul are dreptul să utilizeze mijloace de constrângere, constând în: forţa fizică, inclusiv aplicarea unor procedee de autoapărare sau lovituri; cătuşe sau  alte mijloace care permit imobilizarea membrelor superioare şi/sau inferioare, denumite în continuare mijloace de imobilizare; mijloace neletale; arme albe și de foc; mijloace adecvate sau, după caz, vehicule, pentru oprirea forțată, blocarea sau deschiderea unor vehicule ori spații închise în care se găsesc persoane și bunuri, ori pentru înlăturarea unor obstacole".

Aplicarea mijloacelor de constrângere va trebui să îndeplinească anumite reguli:

• să nu fie disproporționată, adică să nu depășească, prin intensitate și durată, nevoile reale pentru atingerea scopului intervenției;
• va trebui să înceteze de îndată ce scopul intervenției a fost atins;
• folosirea mijloacelor de constrângere va trebui să se facă gradual;
• va fi necesară avertizarea verbală înainte de folosirea oricărei măsuri; persoanei respective va trebui să i se lase suficient timp ca să se conformeze solicitărilor polițistului.

Chiar dacă polițistul nu va răspunde penal sau civil pentru pagubele produse prin folosirea mijloacelor de constrângere, statului i se va putea cere să ofere despăgubiri pentru pagubele respective, se precizează în lege.

Ca să ilustreze ideea folosirii graduale a forței fizice pentru a răspunde la anumite acțiuni, în motivarea care a însoțit proiectul de lege a fost inclusă și următoarea schemă:

Mai departe, în document scrie că se va putea folosi forța fizică și în situația în care persoana doar se opune solicitărilor polițistului (de exemplu, refuză să meargă la secție), fără a fi violentă (o așa-zisă rezistență pasivă a persoanei). "Folosirea forței fizice nu trebuie să aibă ca scop provocarea unor suferințe fizice altele decât cele inerente înfrângerii rezistenței fizice a persoanei", se arată, mai departe, în legea care modifica Legea Poliției Române.

Cătușele sau alte mijloace de imobilizare vor putea fi folosite pentru a împiedica sau opri acțiunile violente ale unei persoane. De asemenea, folosirea cătușelor se va face și atunci când există riscul ca persoana să-și producă singură o vătămare, când există riscul unei stări de pericol (mai ales când e vorba de persoane cunoscute ca agresive). Desigur, există și alte prevederi referitoare la folosirea cătușelor în alte legi, cu privire la situații particulare, dar Legea Poliției Române prevede acum prea puține aspecte legate de utilizarea lor, așa că detalierea reglementării era absolut necesară.

În noua lege mai scrie și că polițiștii vor putea folosi bastoane, tonfe, dispozitive cu substanțe iritant-lacrimogene și/sau paralizante, dispozitive cu electroșocuri ș.a. asemenea, atunci când:

• utilizarea forței fizice nu a fost/nu e aptă să împiedice sau să oprească acțiunile violente ale cuiva;
• persoana intenționează să comită/comite violențe cu obiecte, dispozitive, substanțe sau animale ce pun viața în pericol.

În fine, polițistul va trebui să sune apoi cât mai curând la serviciile de urgență, dacă a folosit substanțe lacrimogene, electroșocuri sau au fost rănite persoane prin folosirea mijloacelor de constrângere. De îndată ce va fi posibil, va trebui raportat totul verbal și apoi în scris, prin proces-verbal.