avocatnet.ro 
Este vorba de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, care a modificat, printre altele, și Codul de procedură fiscală. Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial pe 29 decembrie 2018 și deja se aplică de la acel moment.
Documentul prevede introducerea unui nou articol în Codul de procedură fiscală, unul în legătură cu accesul Fiscului la informații în legătură cu combaterea spălării banilor. Mai precis, entități precum băncile, notarii, contabilii, avocații, asociațiile și comercianții sunt obligate să dea acces, la cerere, la anumite informații și documente.
„Entitățile raportoare care intră sub incidența legislației pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului pun la dispoziția organului fiscal central, la cerere, în cadrul termenului de păstrare prevăzut de lege, informații și documente (...)”, scrie în ordonanță, făcându-se referire la:
- mecanismele și procedurile în baza cărora se aplică măsuri de precauție privind clientela;
- identificarea clientului și a beneficiarului real;
- evaluarea scopului și naturii dorite a relației de afaceri;
- monitorizarea relației de afaceri;
- evidențele tranzacțiilor.
Prevederea este complet nouă, având în vedere că aceasta nu exista acum în legislație.
Conform Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, anumite entități trebuie să raporteze Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor operațiunile în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă este echivalentul în lei a 15.000 de euro.
Raportarea trebuie făcută indiferent dacă tranzacția este realizată prin una sau mai multe operațiuni ce par a avea o legătură între ele.
Entitățile raportoare sunt, în esență, următoarele persoane fizice sau juridice vizate de legislația prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului:
- instituțiile financiare și de credit (inclusiv sucursalele din România ale instituțiilor străine);
- cazinourile;
- auditorii, persoanele fizice și juridice care acordă consultanță fiscală sau contabilă;
- notarii publici, avocații și alte persoane care exercită profesii juridice liberale, dacă acordă asistență în întocmirea sau perfectarea de operațiuni pentru clienții lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acțiuni sau părți sociale ori elemente ale fondului de comerț, administrarea instrumentelor financiare sau a altor bunuri ale clienților, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcționării sau administrării unei societăți comerciale, constituirea, administrarea ori conducerea societăților comerciale, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare ori desfășurarea, potrivit legii, a altor activități fiduciare, precum și în cazul în care își reprezintă clienții în orice operațiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile;
- furnizorii de servicii pentru firme și alte entități sau construcții juridice;
- agenții imobiliari;
- asociațiile și fundațiile;
- administratorii de fonduri de pensii private;
- persoanele cu atribuții în procesul de privatizare;
- alte persoane fizice sau juridice care comercializează bunuri și/sau servicii, numai în măsura în care acestea au la bază operațiuni cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 de euro, indiferent dacă tranzacția se execută printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni ce par a avea o legătură între ele.
De asemenea, OUG nr. 114/2018 face referire și la termenul legal de păstrare. Conform Legii nr. 656/2002, perioada de păstrare este, în esență, de minimum cinci ani de la încheierea unei relații de afaceri, a unei relații cu un client sau de la realizarea unei tranzacții ocazionale.
laura-tamara 
avTodincaVeronica