În primul rând, o detașare poate fi dispusă, în mod unilateral, doar pentru o perioadă de maximum un an. În cazul în care acest lucru nu este respectat, prin încheierea unui act adițional la contract unde să fie prevăzută o detașare de un an și două luni, de exemplu, se poate ajunge la amendarea angajatorului.
Amenda, în astfel de cazuri, este dată pentru stipularea unor clauze contrare dispozițiilor legale. E vorba de stipularea unor clauze contrare dispozițiilor legale, pentru că modificarea locului muncii necesită încheierea unui act adițional.
Conform Codului muncii, amenda pentru stipularea unei clauze contrare dispozițiilor legale pornește de la 2.000 de lei și poate ajunge la 5.000 de lei.
Mai departe, există posibilitatea în care angajatul refuză o detașare, peste limita impusă de Cod, sau o refuză, în mod excepțional, pentru un motiv temeinic. Dacă, în baza acestor lucruri, angajatorul ar trece la sancționarea disciplinară a angajatului, cel din urma ar putea-o contesta, în instanță. Astfel, ar putea obține, în funcție de sancțiunea disciplinară contestată, măsuri reparatorii (de exemplu, dacă suferă prejudicii, ar putea obține despăgubiri).
Problemele menționate mai sus pot apărea în contextul în care o detașare nu ar fi permisă sau extinderea ei nu ar fi permisă. Însă, pot exista probleme și din momentul în care a fost dispusă detașarea.
O primă problemă care ar putea apărea, în acest caz, este nerespectarea obligației angajatorului la care s-a făcut detașarea de a îi plăti angajatului o indemnizație de detașare, precum și cheltuieli de transport și de cazare. În cazul în care angajatorul nu le plătește, angajatorul de la care s-a făcut detașarea este obligat să le suporte.
Altcumva, angajatului trebuie să îi fie respectate drepturile mai favorabile (e vorba fie de drepturile de la angajatorul de la care a fost detașat, fie de drepturile de la angajatorul la care a fost detașat). Iar sarcina respectării acestora îi revine angajatorului la care s-a făcut detașarea.
Însă se poate întâmpla ca acesta să nu le acorde, ceea ce ar implica faptul că angajatorul de la care s-a făcut detașarea va trebuie să se asigure de respectarea lor. Dacă angajatorul refuză acordarea lor, ar putea fi obligat, în instanță, la cererea angajatului, să le acorde.
Bineînțeles, atât în cazul cheltuielilor cu detașarea, precum și în cazul altor drepturi, angajatorul de la care s-a făcut detașarea s-ar putea îndrepta împotriva angajatorului la care s-a făcut detașarea, dacă primul este obligat, în instanță, la plata lor (și, eventual, la plata unor despăgubiri pentru eventuale prejudicii).
Pe lângă acest fapt, angajatorul ar mai risca și revenirea anticipată a salariatului din detașare (lucru permis expres de Codul muncii, dacă cei doi angajatori nu se pot înțelege cu privire la respectarea drepturilor mai favorabile sau niciunul dintre angajatori nu își îndeplinește integral și la timp obligațiile).
Pe de altă parte, angajatorul de la care s-a făcut detașarea riscă sancțiuni și pentru neînregistrarea detașării în REVISAL: mai exact, este vorba de o amendă între 5.000 și 8.000 de lei; de asemenea, se poate da o amendă și pentru înregistrarea unor date eronate sau incomplete (între 3.000 și 6.000 de lei).
În final, pe plan fiscal, angajatorul care acordă o indemnizație de detașare mai mare de 50 de lei (de la 1 ianuarie 2019) pe zi, dacă detașarea se face în România, riscă o recalificare a indemnizației din venit scutit de impozit și contribuții sociale obligatorii într-un venit față de care este obligatorie plata impozitului și a contribuțiilor.
În afara țării, cuantumul diferă în funcție de locul detașării. Poți vedea mai multe detalii aici.
În ceea ce privește cheltuielile de transport și de cazare, acestea nu sunt impozabile și nu se datoreaza contribuții pentru ele, indiferent de cuantumul lor, dar va trebui să se demonstreze că astfel de cheltuieli chiar au fost făcute.
Delegări&detașări 2019. Dosar juridic este o campanie de informare marca avocatnet.ro care lămurește cele mai importante întrebări și situații de care se lovesc companiile care detașează sau delegă salariați în țară sau în străinătate. Articolele vor explica pe larg condițiile legale în care se pot face detașările și delegările, regimul de drepturi și obligații ale angajatorilor și salariaților, precum și sancțiunile care pot apărea la nerespectarea reglementărilor, oferind și răspunsuri la probleme apărute în practică. Toate articolele din serie publicate până acum sunt disponibile aici.