De-acum, avocații pot angaja absolvenți de drept ca personal auxiliar

Modificările la Statutul profesiei de avocat au fost introduse prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) nr. 428/2018. Aceasta a fost publicată vineri în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 64 și se aplică deja.

Cum spuneam mai sus, de acum există o prevedere expresă prin care avocații care vor să angajeze personal auxiliar din absolvenți de drept au această posibilitate. Până acum, exista o interdicție expresă cu privire la angajarea absolvenților de drept, ca personal auxiliar.

Atenție! Absolvenți de drepți nu se referă și la avocații care sunt activi. Conform Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu orice altă formă de activitate salarizată, în cadrul altor profesii decât cea de avocat. 

Astfel, din cauză că personalul auxiliar nu exercită profesia de avocat, un avocat nu ar putea fi angajat ca personal auxiliar.

În plus, chiar dacă acum pot fi angajați absolvenți de drept, ca personal auxiliar, s-a introdus și o interdicție expresă cu privire la actele pe care un astfel de angajat le poate face. Mai precis, această listă a actelor interzisă este prevăzută în Legea nr. 51/1995. Conform acesteia, următoarele activități le sunt interzise absolvenților de drept, angajați ca personal auxiliar:

• consultații și cereri cu caracter juridic;
• asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor judecătorești, a organelor de urmărire penală, a autorităților cu atribuții jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice și a instituțiilor, precum și a altor persoane juridice, în condițiile legii;
• redactarea de acte juridice, atestarea identității părților, a conținutului și a datei actelor prezentate spre autentificare;
• asistarea și reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în fața altor autorități publice cu posibilitatea atestării identității părților, a conținutului și a datei actelor încheiate;
• apărarea și reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice în raporturile acestora cu autoritățile publice, cu instituțiile și cu orice persoană română sau străină;
• activități de mediere;
• activități fiduciare desfășurate în condițiile Codului civil;
• stabilirea temporară a sediului pentru societăți reglementate de Legea nr. 31/1990 la sediul profesional al avocatului și înregistrarea acestora, în numele și pe seama clientului, a părților de interes, a părților sociale sau a acțiunilor societăților astfel înregistrate;
• activități de curatelă specială potrivit legii și Statutului profesiei de avocat;
• orice mijloace și căi proprii exercitării dreptului de apărare, în condițiile legii.

E clar că unele din aceste interdicții vor fi respectate, din cauză că nu ar exista posibilitatea pentru cineva care nu are statutul de avocat să pună concluzii în fața unei instanțe, de exemplu. La fel și în cazul activităților precum cele de curatelă specială.

Însă ar putea apărea probleme cu privire la respectarea altor interdicții, precum cele privind redactarea actelor juridice. Mai ales că, pe acte, va apărea semnătura unui avocat. Ar fi imposibil să se verifice respectarea acestei interdicții, astfel încât se poate ajunge ușor la redactarea unor astfel de acte de către personalul auxiliar.