Atunci când vine vorba de administrarea creanțelor fiscale, contribuabilii din România, indiferent că sunt firme sau persoane fizice autorizate, vor fi categorizați în funcție de riscul fiscal, conform Legii nr. 30/2019. Concret, vorbim de risc fiscal mic, mediu sau ridicat, ce va fi stabilit în urma analizei de risc.
Însă, din moment ce această categorizare a fiecărui contribuabil va fi publică pe site-ul Fiscului, specialiștii Deloitte România spun că ar putea apărea probleme de imagine pentru entitățile care ies „șifonate” în urma analizei de risc. Adică cele încadrate la risc ridicat sau doar mediu.
„Într-adevăr, aici este o problemă cu privire la secretul fiscal în sine. Până la urmă, legea prevede că situația fiscală a unei companii trebuie să fie secretă. Este o legătură între companie și Fisc. Pe de altă parte, o astfel de listă poate să afecteze imaginea companiei pe piață, eventual cotația ei la bursă și mai știu ce alte lucruri. Deci, credem că publicarea acestei liste nu este neapărat un lucru extraordinar de util, pozitiv. În același timp, comunicarea cu fiecare contribuabil în parte a situației riscului mi se pare cât se poate de corectă și binevenită”, a declarat azi Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale și juridice la Deloitte, în cadrul unei conferințe de presă.
Ideea a fost susținută și de Andreea Artenie, parteneră la Reff și Asociații, entitate membră a rețelei Deloitte Legal. Aceasta a spus că publicarea nivelului de risc fiscal „poate duce la o afectare reputațională serioasă”.
Așadar, problema nu este că se va face o categorizare a firmelor, ci că aceasta va fi o informație publică, la care va avea acces orice persoană. „Eu cred că această analiză de risc este bună. Acest concept în sine este un concept bun. Autoritățile fiscale trebuie să-și îndrepte atenția spre cei care au risc să nu-și plătească taxele și să le colecteze de acolo”, a subliniat Dan Bădin.
Totodată, Andreea Artenie a scos în evidență faptul că autoritățile au înțeles în sfârșit că transparentizarea analizei de risc este un lucru bun pentru toată lumea. Contribuabilii vor avea o idee mai bună despre ce trebuie să facă pentru a evita problemele legale, iar Fiscul va avea mai puține bătăi de cap cu ei din acest punct de vedere.
„Problema pe care am întâmpinat-o dintotdeauna a fost lipsa de transparență în criterii și o mare parte dintre discuții s-au purtat în jurul acestei problematici. Nu trebuie să le cunoaștem și noi? Că, până la urmă, trebuie să le respectăm. Contribuabilii trebuie să respecte aceste măsuri, să știe, până la urmă, ce schimbă încadrarea în gradul de risc și să poată, până la urmă, să se supună de bunăvoie și să existe o «egalitate a armelor» între contribuabil și autoritatea fiscală. Deci, cumva, se pare că asta s-a înțeles în urma discuțiilor avute în grupurile de lucru alături de Ministerul de Finanțe în vară. Ni s-a promis că, într-adevăr, vor veni și se pare că au și venit cu transparentizarea criteriilor”, a explicat Andreea Artenie.
Stabilirea gradului de risc se va face în baza unor criterii generale referitoare la înregistrarea fiscală, depunerea declarațiilor fiscale, nivelul de declarare și plata sumelor datorate statului și altor creditori. Atât subclasele de risc și subcriteriile, cât și procedurile de administrare în funcție de riscul fiscal vor fi stabilite, printr-un act al Fiscului, până pe 20 aprilie 2019, prevede legea citată.
În vară, reprezentanții mediului de afaceri au propus autorităților atât transparentizarea analizei de risc, cât și introducerea posibilității de a contesta încadrarea unei firme la un grad anume de risc, așa cum am aflat de la un alt eveniment Deloitte. Dacă prima doleanță a fost acceptată, a doua n-a fost: categorizarea contribuabililor la un anumit grad de risc nu se va putea contesta pe cale administrativă.