avocatnet.ro 
La acordul la care am făcut referire mai sus au ajuns Președinția României a Consiliului Uniunii Europene și Parlamentul European, astfel cum reiese și dintr-un comunicat apărut pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP).
Dacă acordul ar fi concretizat (fiind vorba, la acest moment, de un acord politic), s-ar ajunge la o completare a actualului cadru legislativ, care, în prezent, permite administratorilor de fonduri de investiții să distribuie și să gestioneze fondurile pe care la administrează în întreaga Uniune.
Totuși, din cauza că piețele pentru astfel de activități rămân, în continuare, predominant naționale, se urmărește, prin noile norme, facilitarea distribuției transfrontaliere a investițiilor.
În cazul în care acest lucru s-ar concretiza, firmele românești ar putea beneficia de astfel de o expunere la astfel de fonduri, întrucât finanțările potențiale ar fi mult mai vaste decât sunt în prezent, în contextul unei piețe a fondurilor de investiții cu caracteristici predominant naționale.
Însă, ce reprezintă, mai exact, un fond de investiții? E vorba, practic, de o modalitate prin care mai mulți investitori se asociază, în scopul de a-și pune la comun capitalul, astfel încât acesta să fie investit în anumite instrumente financiare. Beneficiile obținute în urma acestor investiții (sau pierderile, după caz) sunt împărțite proporțional cu unitățile de fond deținute de participanții la acel fond.
Avantajele fondurilor de investiții sunt că cineva poate să investească în ele și să beneficieze de o distribuire a riscului care poate apărea odată cu investiția în instrumente financiare.
Acest lucru se întâmplă din cauză că fondurile de investiții se constituie în portofolii, care conțin mai multe instrumente financiare, ceea ce permite contrabalansarea lor. Astfel, un investitor nu este expus la fel cum ar fi fost expus dacă ar fi investit exclusiv în acțiunile unei singure companii, de exemplu.
Atenție! Cum menționam și mai sus, acordul este unul care nu garantează nimic, deocamdată. Conform comunicatului, este nevoie de aprobarea lui, la nivelul reprezentanților permanenți la UE, urmând procedura revizuirii de către experții juriști-lingviști. Abia după aceea, ar urma ca Parlamentul European și Consiliul să adopte regulamentul propus, într-o primă lectură.
adrianna100