UPDATE: Directiva privind copyright-ul a fost aprobată în Parlamentul European și există șanse tot mai mari să devină obligatorie

Directiva 2016/0280 privind dreptul de autor pe piața unică digitală a fost aprobată, marți, în Parlamentul European. Tot ce mai rămâne de făcut este să fie aprobată și de statele membre ale Uniunii Europene și să fie publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (ultimul element fiind o simplă formalitate). 

După aceea, directiva va trebui implementată, în maximum doi ani de la publicare în Jurnal. 

Aceasta conține o serie de prevederi care ar putea afecta serios funcționarea site-urilor precum YouTube și a conținutului postat acolo, precum și posibilitatea presei si a publicațiilor mai mici de a obține expunere.

Practic, e vorba de o serie de articole, din cadrul proiectului de directivă în cauză, care ar putea duce la astfel de rezultate: articolele 3, 11 (devenit articolul 15) și 13 (devenit articolul 17). 

Articolul 3 se referă la faptul că texte și date din baze de date pot fi extrase și reproduse, în mod excepțional, fără permisiunea titularilor de drepturi de autor sau de drepturi cu privire la bazele de date respective, dacă acest lucru se face de către institute de cercetare. De asemenea, extragerea și reproducerea trebuie să se facă în scop de cercetare.

Problema cu această prevedere este că afectează inovația, conform unui articol apărut pe blog-ul Public Knowledge. Practic, din cauză că excepția este limitată la institute de cercetare care desfășoară activități în scop de cercetare, alte persoane care ar extrage texte și date din baze de date, în scop comercial, de exemplu, ar putea fi afectate, fiindu-le interzise astfel de utilizări.

După aceea, există probleme legate de articolul 11 (actualul articol 15). Acesta prevede protecția publicațiilor de presă. Practic, nu pot fi reproduse fără acordul titularilor drepturilor de autor articole de presă, cu excepția unor fragmente foarte scurte din articolele de presă sau unor trimiteri la aceste articole, prin hyperlink-uri (trimiterea la un articol apărut pe un site web, prin afișarea adresei acelui site pe care există articolul). 

Utilizatorii obișnuiți ar putea fi afectați din două perspective diferite: pe de o parte, articolul 11 (15) nu conține alte excepții în afară de cele menționate mai sus. Astfel, un utilizator ar putea ajunge să facă o trimitere la o sursă de știri, într-o postare pe Facebook. Din cauză că include în postarea sa, pe lângă link, și fragmente care depășesc limitele menționate mai sus (care, oricum, din cauză că sunt vagi, nu sunt clare), el ar putea încălca acel articol. Într-un astfel de caz, pentru a posta mai mult decât îi este permis, ar trebui să dețină o licență din partea celui care a scris articolului sau publicației, conform betanews. 

Pe de altă parte, există și o problemă legată de accesul utilizatorilor la surse de informare. Din cauză că foarte mulți folosesc Google News, care le oferă o sursă variată de știri, s-ar putea ca ei să fie afectați. Practic, modul cum operează Google News este să arate fragmente care ar putea depăși ceea ce va fi permis prin propunerea de directivă.

Acest aspect este confirmat de către Google, pe blog-ul lor. Ei susțin că o astfel de prevedere este prea abstractă și poate determina anumite platforme care fac trimitere la articole de presă (cum este Google News) să restrângă informația pe care o arată utilizatorilor.

Acest lucru ar putea afecta atât utilizatorii, cum menționam mai sus, însă și micile publicații, care se bazează pe expunerea pe care platforme precum Google News le-o dau. De asemenea, se pare că renunțarea la a arăta fragmente din articolele de presă, de către platformele care promovează astfel de articole, ar putea scădea accesarea articolelor de presă cu 45%.

În final, mai există probleme și legate de articolul 13 (actualul articol 17). Acesta, în esență, prevede că platformele pe care apare conținut promovat sau creat de utilizatorii platformei (cum este YouTube, unde oricine își poate crea un cont și urca video-uri pe site) trebuie să ia anumite măsuri, inclusiv tehnice, pentru a apăra titularii de drepturi de autor de conținut care le-ar putea afecta astfel de drepturi.

Practic, acest lucru ar însemna recurgerea la niște filtre de upload, reiese din articolul de pe betanews, pe care l-am menționat anterior. Existența unor astfel de măsuri ar putea afecta puternic utilizatorii unor platforme precum Facebook sau YouTube. Riscul ca măsurile tehnice, precum filtrele de upload, să afecteze și utilizatorii care folosesc conținut legal este serios. Prin urmare, din cauza unor astfel de măsuri, efectele s-ar putea extinde dincolo de ceea ce s-a urmărit.

În concluzie, deși directiva, în abstract, pare să prevadă măsuri care să acorde beneficii suplimentare titularilor de drepturi de autor, limbajul vag și restrângerea prea puternică a excepțiilor ar putea crea mai multe dezavantaje decât avantaje, ajungând să fie afectat utilizatorul final.

Atenție! Directiva nu se aplică, în țara noastră, încă. Pentru a fi aplicabilă, procesul de adoptare la nivelul Uniunii Europene trebuie să fie complet, mai întai (adică, directiva trebuie aprobată de statele membre ale Uniunii Europene și publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene). Abia după ce e adoptată la nivel european, România are doi ani în care să transforme directiva în lege.