1. Comisia Europeană, în domeniul concurenței. Dacă începe o investigație cu privire la o potențială încălcare a legislației europene a concurenței iar o firmă românească este vizată de investigație, Comisia Europeană poate intra în sediul firmei respective, pentru a inspecta documente și a face copii după ele. Puteți citi mai mult despre astfel de controale și despre temeiul lor legal aici.
2. Inspecții inopinate în domeniul concurenței poate desfășura și Consiliul Concurenței, în baza Legii concurenței nr. 21/1996. Diferența e că inspecțiile desfășurate de Comisia Europeană vor viza încălcări ale dreptului european al concurenței, care au efect transfrontalier, în cadrul Uniunii Europene.
3. Un exemplu clasic de inspecții inopinate, probabil cel mai notoriu, este cel al inspecțiilor desfășurate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Conform Codului de procedură fiscală, organul fiscal poate desfășura controale inopinate la contribuabili, verificând, printre altele, documente găsite la firmele controlate.
4. Importanța protecției datelor personale este reflectată și în atribuțiile autorității naționale de protecție a datelor. Legea nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personale (ANSPDCP) permite acestei autorități să desfășoare controale inopinate la sediile firmelor. ANSPDCP poate să obțină orice informații sau documente de la firmele ale căror sedii sunt inspectate, pentru a verifica respectarea normelor din domeniul protecției datelor. Despre această competență puteți citi mai multe aici.
5. O altă instituție care poate desfășura controale inopinate este Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Firmele supravegheate de ASF (de exemplu, societățile care oferă servicii de investiții financiare sau societățile de asigurări) pot fi controlate inopinat, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară.
6. Firmele care dețin și folosesc dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive pot să fie controlate de către Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale. Conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, controlul poate implica și testarea dispozitivelor medicale.
7. Firmele care oferă servicii în domeniul jocurilor de noroc pot fi controlate de către Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. Controlul se desfășoară cu privire la respectarea obligațiilor din domeniul jocurilor de noroc. Temeiul legal este dat de Hotărârea Guvernului nr. 298/2013 privind organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.
8. Unitățile sanitare acreditate pot fi verificate de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS). Conform Ordinului de Guvern nr. 639/2016, pot fi organizate controale inopinate, indiferent de motiv, pe toată perioada acreditării unei unități sanitare.
9. Contribuabilii sau plătitorii fondului de mediu pot să fie controlați de Administrația Fondului de Mediu. Temeiul pentru această competență este dat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.
10. Ultimul exemplu se referă la atribuțiile inspectorilor de muncă de a controla firme în privința respectării obligațiilor din domeniul muncii. Temeiul pentru această competență este Legea nr. 337/2018 privind statutul inspectorului de muncă.
Atenție! Firmele pot fi vizate, simultan, de mai multe astfel de controale, întrucât funcțiile autorităților menționate mai sus sunt diferite. De exemplu, unitățile sanitare ar putea fi controlate atât de ANMCS, cât și de ANAF.
Comentarii articol (1)