La categoria celor care plătesc opțional contribuția la sănătate prin declarația unică se mai adaugă, de la 1 mai 2019, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2019, publicată recent în Monitorul Oficial, cei care obțin venituri supuse CASS, dar pentru care nu se datorează CASS. Aceasta nu este însă unica modificare cuprinsă în această OUG.
Până acum, plata CASS prin declarația unică o făceau trei mari categorii de contribuabili: cei care obțin venituri nesalariale supuse CASS și sunt obligați să plătească CASS pentru că obțin venituri substanțiale într-un an fiscal (peste 12 salarii minime brute), cei care nu obțin niciun venit (care nu sunt asigurați automat), dar vor să se asigure la sănătate și cei care obțin venituri nesalariale sub plafonul de 12 salarii minime și vor să se asigure la sănătate. Aceste ultime două categorii se încadrează în Codul fiscal la capitolul celor care plătesc CASS pentru că vor, opțional, nu pentru că sunt obligați.
Acestor două categorii de plată voluntară, ordonanța le-a adăugat astăzi încă una: aceea a persoanelor care obțin venituri supuse CASS (prevederea din OUG se referă inclusiv la veniturile salariale și asimilate salariilor), dar pentru care nu se datorează CASS, adică pentru care nu există obligația de plată a acestei contribuții (cum sunt zilierii). Și aceste persoane pot să plătească prin declarația unică CASS-ul pentru acele venituri.
Același act normativ mai aduce și câteva clarificări pentru prevederile actuale. De pildă, că salariul minim brut folosit la calcularea bazei la care se aplică CASS opțional este cel în vigoare la termenul legal pentru depunerea declarației unice. Mai departe, pentru categoria nou introdusă, cea de mai sus, CASS-ul pentru 12 luni de asigurare se aplică la o bază de calcul egală cu șase salarii minime brute în vigoare la data depunerii declarației unice.
În fine, s-au mai adus câteva specificații și privitor la plata CASS (termenul de plată, mai exact). Astfel, cei care obțin venituri nesalariale sub plafonul de 12 salarii minime și aleg să plătească CASS deși nu sunt obligați au ca termen de plată a acestor contribuții data de 15 martie a anului următor celui pentru care se datorează contribuția. În schimb, prevede ordonanța, pentru celelalte două categorii de contribuabili care plătesc opțional CASS termenul este 15 martie a anului următor celui în care au depus declarația.
Aceeași ordonanță a adus o modificare și la Legea sănătății nr. 95/2006, aplicabilă tot de la 1 mai 2019. Potrivit textului OUG, cei care se asigură voluntar la sănătate nu pot fi asigurați în sistem mai mult de 12 luni de la data depunerii declarației unice. Precizarea e importantă întrucât, în contextul actual, în care termenul de la 15 martie a fost prelungit până la finele lui iulie, unii dintre cei asigurați benevol prin declarația unică ar fi ajuns să beneficieze pe o perioadă mult mai mare de timp de asigurarea la sănătate, prin prelungirea acestui termen.