Autoritățile au început discuțiile pentru punerea în aplicare a referendumului pe justiție

Concret, în ultimele zile, președintele Klaus Iohannis a convocat partidele parlamentare la discuții referitoare la transpunerea rezultatului referendumului pe justiție în prevederile Constituției. Conform unor declarații de miercuri ale șefului statului, marea majoritate a partidelor parlamentare sunt de acord cu voința românilor.

Pentru a se asigura că aceste demersuri vor fi puse în practică, șeful statului a invitat partidele parlamentare să semneze un acord care prevede, în esență, că senatorii și deputații vor promite să includă în Constituție chestiunile pentru care s-a votat la referendumul pe justiție.

Pentru a aplica concret rezultatul referendumului pe justiție, parlamentarii ar trebui să adopte legi care să interzică atât amnistia și grațierea pentru corupți, cât și ordonanțele de urgență în domeniul justiției. De asemenea, tot prin lege ar trebui extins dreptul de a contesta direct ordonanțele de urgență la Curtea Constituțională. Pentru ca aceste chestiuni să fie respectate cu adevărat, discuțiile autorităților s-au axat pe ideea introducerii acestora în Constituție.

Rămâne, însă, de văzut dacă și când rezultatele referendumului vor fi puse în aplicare. Momentan, este vorba doar de discuții.

Pe 26 mai 2019, a avut loc un referendum pentru justiție (odată cu alegerile europarlamentare), convocat chiar de președintele țării. Rezultatele finale ale referendumului arată că, din aproape opt milioane de oameni care au ales să voteze pentru acest scrutin, peste șase milioane au răspuns „DA” la ambele întrebări.

Întrebările de la referendum au fost:

• „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”
• „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

În esență, rezultatul referendumului nu obligă la modificarea legislației în funcție de răspunsul populației, dar parlamentarii pot transpune rezultatele în legislație. De exemplu, referendumul consultativ din 2009, prin care românii au spus că vor parlament unicameral și maximum 300 de parlamentari, n-a fost pus în aplicare nici până în momentul de față.