În cauza C-100/18 (Línea Directa Aseguradora, S.A./Segurcaixa, Sociedad Anónima de Seguros y Reaseguros), CJUE a analizat problema întinderii obligației asigurătorului de a acoperi prejudiciile cauzate de o mașină care era parcată pentru mai mult de 24 de ore. În concret, discuția a vizat faptul că nu era clar dacă o mașină parcată, astfel, poate fi considerată o utilizare normală a mașinii, care să atragă obligația asigurătorului de a acoperi un eventual prejudiciu.
Mai exact, în speța care a ajuns în fața CJUE, o mașină era parcată pentru mai mult de 24 de ore într-un garaj. În acest timp, din cauza unor probleme la circuitele autovehiculului, acesta a luat foc și incendiul s-a răsfrânt și asupra imobilulului unde era situat garajul.
Ulterior, societatea care a asigurat imobilul a acoperit prejudiciul creat prin incendiu și a chemat în judecată societatea care asigura prejudiciile create prin utilizarea vehiculului. În fața instanțelor spaniole, cauza a ajuns până la Tribunalul Suprem. Această ultimă instanță nu era sigură dacă obligația de reparare a prejudiciilor cauzate de un autovehicul acoperea și situația când vehiculul era parcat cum era acela din speța prezentă. Din această cauză, a sesizat CJUE cu o întrebare preliminară, care să clarifice această problemă.
CJUE a reținut că o astfel de situație intră în sfera de utilizare obișnuită a unei mașini și, astfel, asigurătorul este obligat să plătească și prejudiciile cauzate într-un astfel de context. Conform Curții, staționarea unui vehicul într-un garaj privat constituie o „utilizare conformă cu funcția de mijloc de transport. Această concluzie nu este repusă în discuție de faptul că acest vehicul a staționat mai mult de 24 de ore în acest garaj, întrucât staționarea unui vehicul presupune ca acesta să rămână imobilizat, uneori pentru o perioadă îndelungată, până la următoarea sa deplasare”.
În România, directiva care prevede regimul juridic privind asigurarea auto obligatorie (Directiva nr. 2009/103 privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi) a fost transpusă prin Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie. Conform acesteia, „indiferent de locul în care s-a produs accidentul de vehicul - [...] în incinte și în orice alte locuri [...] în timpul staționării vehiculului asigurat, asigurătorul RCA acordă despăgubiri [...] pentru [...] prejudiciul produs prin fapta lucrului, când prejudiciul își are cauza în însușirile, acțiunea sau inacțiunea vehiculului”. După cum se vede, se pare că legislația românească era deja destul de clară în sensul acoperirii prejudiciului și în situații precum cele din speța prezentată mai sus.
Întrebările preliminare adresate Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă modalități prin care Curtea se pronunță, în mod obligatoriu, asupra felului cum trebuie interpretat dreptul Uniunii Europene. Astfel, statele membre ale Uniunii - inclusiv România - sunt obligate să respecte deciziile Curții, prin care aceasta impune o anumite interpretare a dreptului european.
Comentarii articol (2)