avocatnet.ro 
În condițiile în care se vorbește des, în spațiul public, despre o posibilă remaniere guvernamentală (schimbarea unor membri ai Guvernului), este interesant de văzut ce prevede Codul administrativ, care a intrat recent în vigoare, despre acest aspect.
Codul adminstrativ stabilește, în detaliu, cum se face numirea în funcția de ministru, dacă există o remaniere guvernamentală sau dacă survine vacanța postului. Practic, în termen de cinci zile de la publicarea unui decret prin care se constată vacanța unei funcții de ministru, prim-ministrul îi propune președintelui României o persoană care să ocupe funcția în cauză. Această persoană trebuie să îndeplinească trei condiții:
- să aibă cetățenia română și domiciliul în România;
- să poată să își exercite drepturile electorale;
- să nu fi fost condamnat penal și să nu fi intervenit reabilitarea pentru acele fapte pentru care a fost condamnat.
La acest punct, președintele are două opțiuni: fie să numească în funcție, fie să refuze numirea în funcție, pentru anumite cazuri limitativ determinate. Ambele opțiuni trebuie exercitate în termen de 10 zile de la primirea propunerii prim-ministrului. Acest termen este diferit de cel prevăzut de cadrul legislativ general aplicabil înainte de intrarea în vigoare a Codului administrativ - Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, care nu prevedea niciun termen în care președintele României trebuia să facă numirea în funcție.
Spuneam că există anumite cazuri de excepție pentru care președintele ar putea refuza numirea persoanei propuse: pe de o parte, poate fi refuzată numirea unei persoane, dacă președintele consideră că acea persoană „nu corespunde funcției”. Codul administrativ nu detaliază motivele refuzului, însă este clar că președintele poate să recurgă la orice justificare care are legătură directă cu funcția. Tocmai din cauza aceasta, această posibilitate poate fi folosită o singură dată. Cu alte cuvinte, dacă aceeași persoană este propusă de două ori, președintele nu mai poate refuza și a doua propunere.
După aceea, președintele României ar putea să mai refuze numirea în funcție, în cazul în care:
- nu este îndeplinită una din condițiile menționate mai sus și care se referă la ce trebuie să îndeplinească un candidat pentru a fi numit ministru (de exemplu, să poată să își exercite drepturile electorale);
- au intervenit cazuri de încetare a funcției de membru al Guvernului (în urma unei hotărâri judecătorești definitive, candidatul și-a pierdut drepturile electorale; candidatul a decedat; candidatul a fost condamnat penal definitiv, printr-o hotărâre judecătorească).
Un alt aspect mai trebuie menționat, aici: dacă există un conflict de natură constituțională între președintele României, pe de o parte, și primul-ministru, pe de alta (și acel conflict are legătură cu numirea ministrului în cauză), numirea și orice alte proceduri vor fi suspendate până la pronunțarea unei soluții, de către Curtea Constituțională.
Funcția de ministru poate înceta prin:
- revocare;
- demisie;
- pierderea drepturilor electorale ca urmare unei hotărâri judecătorești definitive;
- incompatibilitate;
- deces;
- condamnare penală printr-o hotărâre judecătorească definitivă;
- imposibilitate de a-și exercita atribuțiile mai mult de 45 de zile.
De multe ori, remanierea guvernamentală este cea care duce la vacantarea posturilor de ministru. De asemenea, este și motivul de încetare care ar putea duce la conflicte de natură constituțională cel mai des. Cel mai recent astfel de conflict este de la sfârșitul anului trecut.
montol.
Comentarii articol (1)