Mai multe acte normative de la noi fac referire de multă vreme la sistemele electronice de supraveghere, fără ca ele să existe practic sau să aibă măcar o reglementare dedicată. Monitorizarea prin brățara electronică, pe care o cunoaștem mai mult din filme, este adusă adesea în discuție ca o reală necesitate în sistemul judiciar de la noi.
În acest sens, la aproape doi ani de la inițiere, Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale a fost publicată marți în Monitorul Oficial nr. 515.
Chiar dacă Legea 146/2021 intră în vigoare vineri, monitorizarea electronică se va aplica, în primă fază, în sistem pilot, începând cu data de 1 martie 2022 și până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2025.
Legea stabilește că monitorizarea electronică se va putea realiza cu ajutorul brățării electronice, dar și a dispozitivelor fixe. Brățara se va monta pe gleznă sau pe braț, de la caz la caz.
Dispozitivele fixe se vor folosi în imobilul pe care persoana supravegheată nu are voie să îl părăsească sau de care nu are voie să se apropie. Sunt tratate în lege nu doar dispozitivele pentru agresor, ci și cele pentru persoana protejată, în cazul violențelor domestice.
Sistemele și dispozitivele electronice de monitorizare se vor aplica în proceduri judiciare și în executarea pedepselor penale:
- în cazul măsurii controlului judiciar/controlului judiciar pe cauțiune (în cazul inculpaților);
- în cazul măsurii arestului la domiciliu (tot în cazul inculpaților);
- în aplicarea ordinului provizoriu de protecție și a ordinului de protecție care se dau pe legislația privind combaterea violenței de familie;
- în aplicarea ordinului european de protecție;
- în cazul executării pedepselor penale în afara închisorii.
Notă: Reglementarea nu se va aplica procedurilor judiciare ce privesc persoane condamnate aflate în supravegherea serviciului de probațiune.
Cine se va ocupa de supraveghere? Potrivit legii, nu se vor înființa entități separate. Astfel, Poliția Română va avea responsabilități în acest sens în primele patru situații de mai sus, iar Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate acesteia, în ultima situație enumerată - executarea pedepselor penale în afara închisorii.
Fiecare dintre cei supravegheați va avea un dosar electronic, potrivit legii apărute marți. Iar organul de supraveghere va avea dreptul să facă oricând verificări, inopinat sau la sesizare. Dreptul de a pătrunde în locuință al operatorului de supraveghere fără acordul celui supravegheat este consemnat în aceeași lege.
De asemenea, este tratat în noul act normativ inclusiv aspectul protecției datelor personale (pentru că vorbim, desigur, de o prelucrare de date personale prin aceste măsuri de supraveghere).
Mai departe, sistemul de monitorizare va putea primi mai multe tipuri de alerte, în funcție de activitatea celui supravegheat sau de modul de funcționare a dispozitivului:
- alerta de apropiere (față de persoana protejată, victima violenței domestice, care deține și ea un dispozitiv de supraveghere);
- alerte de defecțiune;
- alerta de părăsire a imobilului;
- alerta de depășire a perimetrului dat.
Desigur, același document tratează procedurile în cazul fiecărui tip de alertă și cărora alerte li se acordă prioritate de către organele de supraveghere și de ordine publică.
Apoi, legea stabilește crearea unei infrastructuri naționale care să asigure gestionarea proceselor de monitorizare - Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică (SIME). Aceasta descrie componentele, compatibilitatea sistemului cu Sistemul național unic pentru apeluri de urgență 112 (SNUAU), dezvoltarea și administrarea SIME. Practic, se dorește folosirea, în primul rând, a infrastructurii existente (aplicații, sisteme informatice, echipamente de comunicații și IT) la nivelul SNUAU. În fine, legea menționează că operaționalizarea SIME se va face, cel mai târziu, la data de 1 martie 2022.
Comentarii articol (1)