Semnătura electronică va putea beneficia de o recunoaștere mai extinsă, în curând, în legislația internă

Motivul pentru care există o nouă propunere legislativă de reglementare a semnăturii electronice (Proiectul de lege privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice poate fi consultat aici) se bazează pe adoptarea unui nou Regulament european relevant în acest domeniu (din 2014) și a faptului că actualul cadru legislativ românesc este mai vechi de 15 ani, conform expunerii de motive atașate proiectului legislativ.

În ceea ce privește semnătură electronică și utilitatea ei, aceasta are rolul de a permite folosirea unei modalități electronice de a identifica o persoană care și-a asumat conținutul unui act și și-a dat consimțământul cu privire la o situație creată prin acel act (asumarea unor obligații, de exemplu). La acest moment, această modalitate de semnare este reglementată de Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, însă noua lege - dacă va intra în vigoare - va abroga ceea ce există deja. În condițiile acestea, există o serie de modificări importante aduse de proiectul legislativ la care am făcut referire:

1. Acordarea de efecte juridice tuturor tipurilor de semnătură electronică. Noul cadru legislativ va viza trei tipuri principale de semnătură electronică: simplă, care se referă la orice date ce pot fi folosite în scop de semnătură; avansată, care oferă mai multe garanții cu privire la autenticitatea semnăturii, autorul ei și integritatea acesteia - în sensul posibilității de detectare a unei modificări ulterioare; calificată - care oferă mai multe garanții, din cauză că este creată pe baza unui dispozitiv special. Toate aceste trei tipuri de semnături vor crea anumite efecte juridice. Cea calificată are aceleași efecte cu una tipică, olografă. În privința semnăturii electronice simple, vor exista cazuri când și aceasta va beneficia de o prezumție de validitate. În cazul actualei legi, în schimb, există mai multe condiții pentru recunoașterea validității unei semnături, asemănătoare cu semnătura calificată din cadrul proiectului.

2. Multiplicarea mijloacelor de identificare a unei persoane. De exemplu, în ceea ce privește un înscris electronic, instanța va fi liberă să stabilească valoarea probatorie a acestuia. În acest sens, instanța va verifica dacă un înscris prezintă suficiente garanții ca să identifice o anumită persoană. Practic, instanța se va uita, printre altele, la tipul înscrisului sau la circumstanțele creării acestuia. Pentru stabilirea acestor elemente, va putea administra diverse probe. 

3. Definirea nivelurilor de autentificare în ceea ce privește accesarea serviciilor online furnizate de autorități publice. Conform proiectului, autoritățile publice sunt libere să își stabilească modalități de autentificare, identificare și autorizare, în scopul accesării serviciilor publice online, de către cetățeni. Totuși, stabilirea acestor mecanisme trebuie să aibă în vedere, în concret, gradul de risc pe care îl implică folosirea unui anumit serviciu public. Este menționată, în mod expres, necesitatea de protejare a datelor personale. 

4. Introducerea unui sigiliu pentru identificarea persoanelor juridice. În esență, sigiliul electronic are funcții asemănătoare semnăturii electronice, însă este folosit de către persoane juridice. Practic, sigiliul va putea fi folosit de mai mult decât o persoană din cadrul unei companii, atunci când acționează în numele celei din urmă.

În același timp, trebuie menționat că unele obligații se aplică deja, având în vedere că ele au fost stabilite printr-un regulament european (care are aplicabilitate directă în dreptul nostru intern). Oricum, adoptarea unei noi legi este justificată, pentru a abroga vechiul act normativ (și a evita, astfel, riscul neaplicării regulamentului, de către unele instanțe, deși acesta primează față de alte legi interne) și pentru a pune în aplicare anumite prevederi ale Regulamentului, care au fost lăsate la latitudinea organelor interne.

Atenție! Proiectul de lege nu se aplică, încă. Pentru aceasta, el trebuie să treacă de Parlament, să fie promulgat de președintele României și să fie publicat în Monitorul Oficial.