avocatnet.ro 
Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative a intrat în vigoare pe 21 iulie și e noua reglementare în materie, înlocuind astfel Legea nr. 656/2002.
Multe dintre prevederile aduse de această nouă lege sunt deja cunoscute din vechea reglementare, precum obligația entităților raportoare de a desemna o persoană de contact cu Oficiul de Spălare a Banilor, aplicarea unor măsuri de cunoaștere a clientelei sau transmiterea unor informații privitoare la tranzacțiile efectuate.
Entitățile raportoare au rămas, în linii mari, cam aceleași din vechea legislație: instituții de credit, furnizori de servicii de jocuri de noroc, auditori, experți contabili, contabili autorizați, cenzori și persoane care acordă consultanță fiscală, financiară, de afaceri sau contabilă, notari, avocați, executori, în anumite situații, agenții imobiliari, precum și alte entități și persoane fizice care comercializează, ca profesioniști, bunuri sau prestează servicii, dacă efectuează tranzacții în numerar a căror limită minimă este echivalentul în lei a 10.000 de euro (indiferent dacă e o singură tranzacție sau mai multe).
Dincolo de obligația de a raporta tranzacțiile suspecte, entitățile raportoare vizate de noua lege pentru prevenirea spălării banilor trebuie să raporteze și tranzacțiile care nu prezintă indicatorii de suspiciune, dar care se fac în numerar, în lei sau valută și care sunt de cel puțin echivalentul în lei a sumei de 10.000 de euro. Limita a fost astfel coborâtă prin noua lege față de vechea legislație, unde era suma minimă de 15.000 de euro. Acest raport se trimite Oficiului, potrivit Legii nr. 129/2019, în trei zile lucrătoare de la momentul efectuării tranzacției (raportările pe tranzacții suspecte trebuie făcute de îndată).
Desigur, când tranzacțiile se desfășoară prin bănci, atunci raportarea revine acestora ca obligație, cu excepția activității de remitere de bani, unde entitățile raportoare raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 2.000 euro.
Tranzacțiile suspecte trebuie raportate de îndată Oficiului, atunci când entitatea raportoare cunoaște, suspectează sau are motive rezonabile să creadă că:
- bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni sau au legătură cu finanțarea terorismului; sau
- persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu este cine pretinde a fi; sau
- informațiile pe care entitatea raportoare le deține pot folosi pentru impunerea prevederilor noii legi contra spălării banilor; sau
- în orice alte situații sau cu privire la elemente care sunt de natură să ridice suspiciuni referitoare la caracterul, scopul economic sau motivația tranzacției, cum ar fi existența unor anomalii față de profilul clientului, precum și atunci când există indicii că datele deținute despre client ori beneficiarul real nu sunt reale sau de actualitate, iar clientul refuză să le actualizeze ori oferă explicații care nu sunt plauzibile.
În fine, noua lege obligă toate societățile înregistrate până la 18 iulie 2019 la registrul comerțului să arate cine sunt beneficiarii reali ai afacerilor (cu excepția companiilor și societăților naționale, precum și a societăților deținute integral sau majoritar de stat). Obligația are termen în 12 luni de la intrarea în vigoare a legii și nerespectarea ei se sancționează cu o amendă între 5.000 și 10.000 lei (inclusiv Fiscul poate aplica această amendă). Până atunci (120 de zile de la intrarea legii în vigoare), vor fi înființate și operaționalizate și registrele beneficiarilor reali prevăzute de Legea nr. 129/2019.
Reamintim, în acest context, că această nouă lege elimină folosirea acțiunilor la purtător din legislația noastră. Puteți afla mai multe pe acest subiect din acest material.
Evoremaps