Guvernul nu mai are majoritate în Parlament. Ce se poate întâmpla?

Klaus Iohannis a cerut miercuri ca Guvernul Dăncilă să obțină o reconfirmare a susținerii sale de către Parlament, însă problema este că actualul Executiv nu mai are majoritate parlamentară după ruperea coaliției dintre PSD și ALDE. În aceste condiții, nu se poate spune exact ce va urma, însă iată ce variante sunt.

Reconfirmarea Guvernului actual sau un Executiv nou

Pentru ca un nou Guvern să fie stabilit, actualul Executiv trebuie fie să demisioneze (demisia premierului este echivalentă cu demisia întregului cabinet), fie să fie demis de Parlament prin retragerea încrederii acordate, conform Constituției.

Retragerea încrederii se face prin adoptarea în Parlament a unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților și senatorilor. Dacă moțiunea nu trece de vot, atunci Guvernul actual va putea să rămână în funcție.

În cazul demiterii, stabilirea unui nou Guvern implică consultări între președintele României și partidul parlamentar care are majoritate absolută sau, dacă nu există o majoritate absolută, discuțiile se poartă cu partidele reprezentante în Parlament.

Practic, trebuie ca în urma acestor discuții președintele țării să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru. Candidatul cere apoi în Parlament acordarea încrederii pentru lista propusă de miniștri și programul de guvernare. Dacă o obține, atunci urmează învestirea oficială.

În altă ordine de idei, dacă președintele și reprezentanții partidelor parlamentare sunt de acord, se poate merge inclusiv pe varianta unui Guvern tehnocrat, cum s-a întâmplat, de exemplu, în 2016. La acel moment, premier a fost Dacian Cioloș, al cărui cabinet a fost format doar din specialiști, nu din politicieni.

Un nou Executiv ar avea mandat doar până la alegerile parlamentare din 2020.

Important! Din moment ce actualul Guvern și-a pierdut majoritatea în Parlament, sunt șanse mari ca o moțiune de cenzură să fie adoptată. Iar asta ar însemna demiterea Guvernului Dăncilă și începerea procedurii pentru instalarea unui nou Executiv.

Dizolvarea Parlamentului și alegeri anticipate

Dizolvarea Parlamentului, adică, cu alte cuvinte, demiterea sa, se poate produce, potrivit Constituției, dacă în 60 de zile de la prima solicitare de încredere nu se acordă votul pentru formarea noului Guvern. Însă numai dacă sunt respinse cel puțin două solicitări de învestitură de la candidați de premier.

Concret, șeful statului este cel care poate să dizolve Parlamentul, după ce se consultă cu președintele Senatului, președintele Camerei Deputaților și liderii grupurilor parlamentare.

Apoi, în maximum trei luni de la dizolvarea Parlamentului, trebuie desfășurate alegeri anticipate pentru Senat și Camera Deputaților.

Problema este că, în prezent, dizolvarea Parlamentului nu este posibilă. De ce? Constituția prevede în mod expres că „Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României”. Având în vedere că în noiembrie 2019 vom avea un nou președinte al țării, au mai rămas mai puțin de șase luni din mandatul lui Klaus Iohannis.

Important! Având în vedere că dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate nu reprezintă o posibilitate în prezent, variantele rămase sunt fie reconfirmarea Guvernului Dăncilă (respingerea unei eventuale moțiuni de cenzură), fie stabilirea unui nou Guvern (după adoptarea unei eventuale moțiuni de cenzură la adresa actualului Guvern).