Proiectul de lege a fost adoptat de Senat spre finalul anului 2017 și acum se află la Camera Deputaților, unde așteaptă votul decisiv în cadrul procedurii de legiferare. Dacă va fi aprobat, acesta va putea fi trimis președintelui României pentru promulgare.
În esență, noua reglementare va stabili un termen fix de șase luni pentru achitarea datoriilor pe care statul le are la creditori, care va putea fi prelungit doar în cazuri extraordinare și numai pentru un termen maxim clar stabilit. Cele șase luni vor fi calculate din momentul comunicării somației de plată, iar de la aceeași dată se vor calcula și dobânzi la sumele datorate.
Procedura se va aplica în acele situații în care, la capătul unui proces dintre un contribuabil și o instituție publică, o instanță obligă instituția să-i plătească firmei sau persoanei fizice care a câștigat acțiunea în justiție diferite creanțe, despăgubiri sau cheltuieli de judecată. Noile reguli ar trebui să rezolve acele situații, des întâlnite în practică, în care instituțiile amână ani în șir plata acestor sume, deși ele sunt stabilite de instanță în favoarea contribuabilului.
„Instanțele de judecată, atât din România, cât și internaționale, emit decizii care obligă diferite instituții publice la plata de creanțe, despăgubiri, cheltuieli de judecată și alte asemenea față de persoane fizice sau juridice române. Spre deosebire de dreptul comun, unde mecanismele de plată sunt clare, iar în caz de refuz al plății intervine procedura de executare silită, urmată sau nu de faliment, astfel ca decizia instanței să fie pusă în aplicare, în cazul instituțiilor publice, supuse regulilor finanțelor publice, procedura este greoaie și de multe ori ineficientă, iar statul nu poate intra în procedură de insolvență atunci când este vorba de plata obligațiilor față de propriii cetățeni”, explică inițiatorii proiectului de lege.
Astfel, dacă noile reguli ar fi votate de deputați și ar intra în vigoare, autoritățile vor trebui să facă tot posibilul pentru a achita aceste sume în cel mult șase luni. Asta va însemna inclusiv să ceară bani Ministerului Finanțelor cu ocazia primei rectificări bugetare posibile.
Apoi, dacă expiră cele șase luni inițiale, datoria (sau restul sumei ce nu a putut fi plătită contribuabilului) va fi preluată de Ministerul Finanțelor. În acest punct, se va putea cere în instanță o decizie prin care să se reducă taxele și impozitele pe care creditorul le are de plătit sau direct executarea silită a ministerului. Cererea va trebui soluționată cât mai repede posibil, conform proiectului de lege.
Dacă ministerul nu va fi capabil să plătească sumele de bani, acesta va putea cere instanței un termen de grație de maximum șase luni sau ca datoria să fie achitată eșalonat, în cel mult șase tranșe, în maximum un an și jumătate. Practic, în cel mai rău caz, o sumă de bani, stabilită de o instanță în favoarea unui contribuabil, ar trebui să fie plătită în aproximativ doi ani de când a fost impusă prin somație.
În momentul de față, procedura de restituire a datoriilor este greoaie și poate fi prelungită pe o perioadă nedeterminată. Asta deoarece Ministerul Finanțelor nu este implicat direct în procedură și nu este prevăzută o perioadă maximă de grație care să fie stabilită de instanță dacă se depășește termenul inițial de șase luni. În plus, nu scrie nicăieri că datoriile trebuie achitate împreună cu o dobândă calculată de la momentul comunicării somației.
„În evitarea efectuării plăților dispuse de instanțe, instituțiile publice debitoare se prevalează de prevederile legislației finanțelor publice, care limitează efectuarea plăților la limita bugetelor aprobate, depășirea fiind sancționată, precum și de interdicția de a afecta cheltuielile de funcționare și plată a salariilor personalului instituțiilor. Astfel, chiar și în cazul înființării de popriri pe conturile instituțiilor publice debitoare, acestea nu pot fi instituite pe conturile care asigură funcționarea și cheltuielile de personal, iar plățile către creditori se efectuează doar în limitele sumelor disponibile în celelalte conturi. În cazul fondurilor insuficiente în aceste conturi, creditorii se văd obligați să aștepte poate chiar ani de zile până ce instituția publică își va onora obligațiile stabilite în instanță”, mai precizează inițiatorii propunerii legislative.
Așadar, schimbările propuse în Parlament ar duce la garantarea faptului că sumele datorate de instituții contribuabililor vor fi achitate într-un termen maxim, clar stabilit de legislație. Totodată, s-ar impune ca ele să fie însoțite și de dobândă, la fel cum se întâmplă atunci când o persoană are datorii de plătit la stat și le plătește cu întârziere (s-ar asigura, astfel, o egalitate de tratament).
Atenție! Proiectul de lege nu se aplică acum. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie adoptat de Camera Deputaților, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial.