Coeficienții de salarizare la nivel național s-au aplicat ultima oară în anul 2010, aceștia fiind stabiliți printr-un contract colectiv de muncă unic la nivel național. Totuși, contractul a fost valabil numai pentru anii 2007, 2008, 2009 și 2010.
La momentul respectiv, coeficienții minimi de ierarhizare, în funcție de care se stabileau nivelurile minime de salarizare, erau următorii:
- muncitori:
- necalificați = 1;
- calificați = 1,2;
- personal administrativ încadrat în funcţii pentru care condiţia de pregătire este:
- liceală = 1,2;
- postliceală = 1,25;
- personal de specialitate încadrat pe funcţii pentru care condiţia de pregătire este:
- şcoala de maiştri = 1,3;
- studii superioare de scurtă durată = 1,5;
- personal încadrat pe funcţii pentru care condiţia de pregătire este cea de studii superioare = 2.
Acești coeficienţi de salarizare se aplicau la salariul minim negociat pe unitate, conform contractului colectiv unic din perioada 2007 - 2010.
Ulterior, deși s-a încercat stabilirea unui contract colectiv național pentru perioada 2011 - 2014, acesta n-a mai ajuns să se aplice. Apoi, în mai 2011 a fost înlocuit cadrul legal al dialogului social și, odată cu asta, a dispărut legal posibilitatea de a încheia un contract colectiv de muncă la nivelul întregii țări.
Mai precis, înainte de mai 2011, Legea contractului colectiv de muncă permitea ca aceste documente să se încheie la nivelul unităţilor sau ramurilor de activitate, dar şi la nivel naţional. Legea dialogului social nr. 62/2011, care a preluat prevederile referitoare la contractele colective, a eliminat contractele la nivel național.
În prezent, se pot încheia contracte colective de muncă la nivel de unități, grupuri de unități și sectoare de activitate. Atât. Aceste documente pot fi negociate, însă părțile nu sunt obligate să ajungă la un consens.
Contractele colective de muncă încheiate în zilele noastre produc efecte astfel:
- pentru toți angajații din unitate, în cazul contractelor colective de muncă încheiate la acest nivel;
- pentru toți angajații din grupul de unități pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă;
- pentru toți angajații din unitățile din sectorul de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă și care fac parte din organizațiile patronale semnatare ale contractului.
Contractul colectiv se poate încheia, conform Legii nr. 62/2011, pe o perioadă determinată de minimum 12 luni și de maximum 24 de luni. Iar părțile pot hotărî prelungirea aplicării cu cel mult 12 luni, însă o singură dată. Contractele la nivel de unitate se înregistrează la inspectoratele de muncă, iar cele la nivel de grupuri de unități sau sectoare de activitate - la Ministerul Muncii. Abia după înregistrare pot produce efecte.
Așa cum scriam mai sus, parlamentarii sunt pe cale să reintroducă, la nivel național, coeficienții de salarizare, pentru a se stabili salarii minime în funcție de pregătirea profesională. Este vorba de un proiect de lege propus recent pentru adoptare la Senat, dar care va primi votul decisiv la Camera Deputaților.
Față de contractul colectiv național din perioada 2007 - 2010, viitorii coeficienți de salarizare vor fi ușor diferiți. Iar dacă vor fi stabiliți prin lege, aceștia vor putea fi aplicați pe termen nedeterminat.
Atenție! Ca să se aplice, proiectul de lege trebuie adoptat de Parlament, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial.