avocatnet.ro 
Angajatorii sunt liberi să le acorde cadouri/tichete cadou salariaților în cuantumul dorit și ori de câte ori vor, numai că regimul fiscal nu e întotdeauna la fel. Ca să ofere un cadou neimpozabil, de pildă, angajatorii trebuie să se încadreze într-un plafon stabilit prin Codul fiscal. Acordarea tichetelor cadou e reglementată, de la 1 ianuarie 2019, de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare.
Conform Legii nr. 165/2018, tichetele cadou reprezintă bilete de valoare ce pot fi acordate de angajatori salariaților, în mod ocazional, pentru diverse cheltuieli sociale. Suplimentar, tichetele cadou pot fi oferite și altor persoane, nu numai salariaților, pentru campanii de promovare a produselor, pentru studii de piață, pentru promovarea produselor pe diferite piețe, pentru protocol și pentru cheltuieli legate de reclamă sau publicitate. Să ne concentrăm însă pe cele oferite salariaților:
"Următoarele venituri nu sunt impozabile, în înțelesul impozitului pe venit: (...)
Cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori salariaților, cât și cele oferite în beneficiul copiilor minori ai acestora, cu ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai sus, nu depășește 150 lei", prevede Codul fiscal.
Merită să citești și: Problema tichetelor cadou și a dublei măsuri aplicate de ANAF
Ca să nu se impoziteze cu 10%, cât e impozitul pe venit, cadourile de Crăciun oferite pentru fiecare persoană în parte trebuie să nu depășească 150 de lei (suma a rămas nemodificată, neindexată de aproape 15 ani în legislație). Mai departe, normele metodologice de punere în aplicare a prevederilor din Codul fiscal specifică faptul că limita se calculează pentru fiecare angajat și pentru fiecare copil minor (sub 18 ani) al angajatului, chiar și în cazul în care părinții lucrează la același angajator.
Mai departe, se pune întrebarea dacă sunt datorate contribuții pentru astfel de cadouri. Răspunsul este tot legat de maximul de 150 de lei/persoană - dacă nu e depășit, atunci, potrivit Codului fiscal, cadourile în bani sau tichetele cadou oferite de Crăciun nu se includ în baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale.
În caz contrar, dacă salariații primesc cadouri care depășesc plafonul de 150 de lei, diferența de bani va fi taxată corespunzător.
Totodată, beneficiile acordate salariaților cu ocazia Crăciunului reprezintă un avantaj și pentru angajatori. Cadourile sub formă de bani sau bunuri, inclusiv tichetele cadou oferite angajaților și copiilor minori ai acestora reprezintă cheltuieli sociale pentru firme și au deductibilitate limitată: 5% din totalul cheltuielilor cu salariile personalului (în cazul celor plătitori de impozit pe profit).
Așa cum spuneam mai sus, când tichetele cadou nu sunt oferite salariaților, sumele maxime ce se pot acorda sub formă de tichete cadou altor persoane nu pot depăși sumele stabilite pentru acest demers în bugetele alocate evenimentelor de promovare. În prezent, valoarea nominală a unui tichet cadou este de 10 lei sau multiplu al acestei valori, dar fără să depășească cuantumul total de 50 de lei/bilet.
Mai pot să le ofer angajaților în șomaj tehnic prime sau cadouri de Crăciun?
Regula este că salariatul cu contractul suspendat nu mai primește nimic în perioada respectivă - or, șomajul tehnic este o situație de suspendare a contractului de muncă. Totuși, când tratează suspendările contractelor, Codul muncii prevede o excepție:
"Pe durata suspendării pot continua să existe alte drepturi și obligații ale părților decât cele prevăzute la alin. (2 ) (adică drepturile de natură salarială - n.red.),dacă acestea sunt prevăzute prin legi speciale, prin contractul colectiv de muncă aplicabil, prin contracte individuale de muncă sau prin regulamente interne".
Practic, în această perioadă se mai pot acorda alte beneficii extrasalariale, dar numai dacă sunt prevăzute undeva, mai exact, numai dacă este prevăzută acordarea lor fie în legi speciale, fie în contractele colective sau individuale ori chiar regulamentele interne.
Raționamentul din spatele acestei reguli și excepției aferente este ușor de intuit: dacă ar fi fost permisă oferirea unor beneficii extrasalariale pe perioada cât contractul e suspendat, chiar și fără să fie prevăzute undeva, s-ar fi creat modalitatea perfectă pentru a remunera cu acte în regulă munca nedeclarată pe perioada suspendării contractului.
Așadar, dacă este prevăzută într-unul dintre documentele menționate în Codul muncii acordarea unor prime de vreun fel cu ocazia sărbătorilor pascale, chiar și în ipoteza contractului suspendat pe motiv de întrerupere a activității ar fi posibilă oferirea acestora.
elyss