UPDATE: S-a decis. Detașarea salariaților din mediul privat la instituțiile statului nu mai este posibilă

Ordonanța de urgență a Guvernului 1/2020 vine după ce legea inițială cu aceste măsuri (și nu numai), care trecuse de Parlament la finele anului trecut, a fost contestată la Curtea Constituțională a României (CCR). Prin urmare, Guvernul a decis să vină cu această OUG pe aspectele care n-au fost contestate.

Așadar, posturile vacante ale instituțiilor statului pot fi ocupate acum doar de angajați ai statului, nu și de cei care lucrează în domeniul privat, așa cum se proceda în trecut. Detașările care nu întrunesc aceste condiții vor fi anulate.

Excepție de la această regulă face Ministerul Afacerilor Externe și Departamentul de Comerț Exterior din structura Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. În aceste cazuri, detasările care nu respectă condiția ca personalul agajat să provină exclusiv din instituțiile publice au termen de încetare până la 31 august 2020. Până atunci, instituțiile meționate anterior vor fi obligate să inițieze concursuri pentru ocuparea posturilor care vor deveni vacante.

Mai mult, detașările de personal din cadrul instituțiilor de apărare, ordine publică și securitate națională la instituții și autorităti publice se efectuează numai pentru misiuni în acord cu competențele și interesele legitime ale instituțiilor care pun la dispoziție posturile vacante.

Autoritățile au sesizat că unul dintre dezavantajele detașării personalului din medul privat către instituțiile statului este diferența dintre grilele se salarizare. Astfel, potrivit Codului muncii, pe durata detașării, salariatul beneficiază de drepturile care îi sunt mai favorabile, drepturi plătite de angajatorul la care s-a dispus detașarea.

Prin urmare, în unele situații, instituțiile statului erau nevoite să plătească un salariu mai mare pentru un angajat care venea din mediul privat decât pentru unul care lucra tot într-o instituție de stat.

Conform Legii nr. 500/2002 și Legii nr. 273/2006, instituții publice sunt considerate Parlamentul, Administrația Prezidențială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice, alte autorități publice, instituțiile publice autonome, precum și instituțiile din subordinea/coordonarea acestora.

De asemenea, denumirea de instituții publice locale include comunele, orașele, municipiile, sectoarele municipiului București, județele, municipiul București, instituțiile și serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității acestora.