UPDATE: Activitatea mai multor curți de apel și tribunale, suspendată de mâine

Conform unui comunicat apărut pe site-ul Curții de Apel București și a altui comunicat publicat pe site-ul Tribunalului București, cele două instanțe au decis suspendarea activității, din cauza ultimelor măsuri propuse de către legiuitor cu privire la pensiile magistraților (cum e abrogarea pensiilor de serviciu, considerate „pensii speciale” de unii) și alte chestiuni care țin de remunerația acestora.

Practic, cele două instanțe au decis să își suspende activitățile pe durate nedeterminate. Curtea de Apel București chiar a menționat că  suspendarea activității va dura „până la revenirea celorlalte puteri ale statului asupra demersului de eliminare a pensiei de serviciu a magistraţilor”. În comunicatul Tribunalului București, în schimb, nu apare un astfel de amendament, dar apar menționate, spre deosebire de comunicatul celeilalte instanțe, situațiile în care activitatea va fi continuată:

• măsurile preventive în materie penală și
• cauzele urgente în materie civilă (ordonanţe preşedinţiale vizând minorii, măsura plasamentului de urgenţă, ordine de protecţie, răpirile internaţionale de minori, suspendări provizorii de executare, grevă).

Cum spuneam și mai sus, aceasta nu este prima dată când o instanță își suspendă activitatea din cauza posibilelor schimbări cu privire la pensiile magistraților. În 20 decembrie 2019, Curtea de Apel București a anunțat, printr-un comunicat, că urma să își suspende activitatea pentru aceleași motive (suspendarea activității a durat, de acea dată, până în 6 ianuarie, exclusiv). Atunci, acel comunicat era și mai detaliat cu privire la problema care a generat suspendarea activității. 

La scurt timp după anunțul acestora, alte instanțe importante din țară au anunțat măsuri similare: Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Timiş, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Satu Mare și Tribunalul Iaşi, potrivit Agerpres.

Cum explicau magistrații decizia de suspendare a activității din decembrie 2019

Conform judecătorilor, astfel de măsuri (de schimbare a regimului pensiilor magistraților) reprezintă încercări de subminare a independenței puterii judecătorești, „atât prin asumarea unor poziţii publice denigratoare la adresa corpului magistraţilor cât şi prin intenţia de a afecta stabilitatea financiară a acestora”.

Magistrații au reamintit, de asemenea, poziția Curții Constituționale cu privire la acest subiect: conform acesteia, afectarea drepturilor financiare ale magistraților poate să le afecteze independența, aceasta fiind asigurată, printre altele, și de stabilitatea financiară pe care astfel de forme de remunerație precum cele menționate mai sus le-o asigură.

În același timp, prin comunicatul din decembrie s-a făcut referire și la faptul că interdicțiile aplicabile magistraților, împreună cu responsabilitățile acestora, justifică drepturile financiare pe le au. 

Problema pensiilor de serviciu ale magistraților este una foarte intens dezbătută în spațiul public. Legiuitorul vrea să elimine pensia de serviciu a magistraților și să alinieze sistemul de pensii al acestora la cel comun, bazat pe principiul contributivității (în esență, pensia se va acorda în baza contribuției pe care o persoană a avut-o la sistemul de pensii). O astfel de propunere de modificare a generat reacții puternice din partea magistraților, în special din perspectiva faptului că intenția legislativă pare să se bazeze, în principal, pe opinia populară. 

Însă modificările aplicabile sistemului de pensii ale magistraților nu se limitează doar la ce am menționat aici. Recent, a intrat în vigoare o amânare a posibilității pensionării anticipate, înainte de 60 de ani, până în 2022.