Comunicatul este cu atât mai relevant cu cât, din iulie 2019, discutăm de o nouă lege în domeniu (Legea nr. 129/2019), care stabilește obligații de conformare mult mai stricte - de exemplu, în ceea ce privește necesitatea avocaților de a raporta tranzacțiile cu privire la care îi asistă pe clienții lor. În esență, acestea sunt reperele de care avocații trebuie să țină cont, când aplică măsurile de conformare cu legislația relevantă:
1) Aproape orice tranzacție cu care un avocat îl ajută pe un client este relevantă. De exemplu, conform UNBR, aici discutăm de „cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acțiuni sau părți sociale ori elemente ale fondului de comerț” sau de participarea, de către avocați, „în numele sau pentru clienții lor în orice operațiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile”. Însă tranzacțiile vor trebuie raportate autorităților relevante (Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor - ONPCSB) doar în două situații:
- dacă tranzacțiile sunt suspecte (o tranzacție suspectă ar putea fi cea care ridică suspiciuni cu privire la scopul ei - de exemplu, dacă interesul urmărit nu este pur economic; sau dacă clientul avocatului nu este cine pretinde a fi);
- dacă tranzacțiile depășesc echivalentul în lei a sumei de 10.000 de euro.
Cum se face raportarea? În trei zile lucrătoare, de la momentul efectuării tranzacției. Încă nu există norme prin care să fie stabilit un anumit tip de formular ce ar trebui folosit în acest sens, însă există deja modele pe site-ul ONPCSB.
2) Nu e suficient ca avocații să reacționeze doar când apar suspiciuni sau când tranzacțiile depășesc o anumită sumă. Ei trebuie să aibă instituite și măsuri prin care să aibă deja un cadru ce le-ar permite cunoașterea clientelei. Acest lucru este foarte important, pentru că reprezintă esența obligațiilor de conformare. Practic, cunoașterea clientelei și măsurile specifice sunt diferite și ele trebuie selectate în funcție de gradul de risc.
Conform UNBR, cele standard au rolul de a identifica clientul și de a-i verifica identitatea, de a-i identifica beneficiarul real (dacă e vorba de o societate, de exemplu), de a evalua natura și scopul relației cu clientul și de a permite monitorizarea continua a relației. Pentru mai multe detalii privind măsurile de cunoaștere a clientelei, puteți citi mai multe aici.
Atenție! Documentele rezultate din activitățile de conformare cu legislația menționată aici vor fi păstrate, ca regulă, timp de cinci ani de la data încetării relației de afaceri cu clientul ori de la data efectuării tranzacției ocazionale. Uneori, însă, acest termen poate fi extins cu până la cinci ani, din dispoziția autorităților, dacă este necesar pentru a preveni, depista sau investiga activitățile de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului.
3) În final, avocații trebuie să mai adopte măsuri prin care să faciliteze conformarea. De exemplu, trebuie desemnată o persoană responsabilă în scopul comunicării cu ONPCSB. De asemenea, trebuie implementate procese și politici care să faciliteze, la rândul lor, conformarea. Acestea vizează chestiuni precum măsurile aplicabile, în scopul cunoașterii clientelei, sau chiar măsuri de evaluarea periodică a asociaților.
După cum spuneam și mai sus, din 2019 există o nouă lege aplicabilă în privința prevenirii spălării de bani și a faptelor de terorism. Ea impune obligații mult mai stricte pentru entitățile vizate - cum sunt avocații sau băncile, contabilii și, mai nou, orice societate înmatriculată la registrul comerțului. Astfel de obligații variază de la măsuri de cunoaștere a clientelei - pentru a preveni materializarea riscului - la obligații de raportare, atunci când apar tranzacții suspecte.
O altă schimbare relevantă este obligația de cunoaștere a beneficiarului real, unde se insistă pe descoperirea persoanei în favoarea căreia se face o anumită tranzacție. Și, acum că a trecut perioada de conformare (practic, persoanele vizate trebuie să se conformeze noilor obligații din 17 ianuarie), este foarte importantă cunoașterea obligațiilor și conformarea cu ele.