Oficiul contra spălării banilor poate veni în control la orice avocat, contabil, notar și nu numai

Poate că nu auzim atât de des de controalele ONPCSB cum auzim de controalele Fiscului, dar nu înseamnă că ar trebui să le acordăm mai puțină atenție. În competența acestui Oficiu intră atât prevenirea, cât și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Potrivit Legii nr. 129/2019 (Legea pentru prevenirea spălării banilor și a faptelor de finanțare a terorismului), Oficiul poate să efectueze controale la entități vizate de acest act normativ. Astfel de controale pot fi efectuate „atunci când din datele deţinute de Oficiu există suspiciuni de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului cu privire la tranzacţiile efectuate de acestea”.

În cadrul controlului, Oficiul poate:

• obține orice date și informaţi solicitate pentru realizarea atribuţiilor specifice;
• reţine copii ale documentelor verificate;
• dispune măsuri de conformare cu legislația relevantă.

Însă, spre deosebire de vechiul act normativ aplicabil în același domeniu (Legea nr. 656/2002), de această dată Oficiul are doar o competența reziduală, în sensul că va verifica toate entitățile care nu se încadrează în următoarele categorii (acestea fiind verificate de alte autorități, menționate mai jos):

• Banca Națională a României (BNR), pentru instituții de credit (cum sunt băncile), instituțiile de plată, instituțiile emitente de monedă electronică și instituții financiare nebancare;
• Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), pentru instituțiile financiare aflate sub supravegherea sa (cum ar fi, de exemplu, societățile de asigurări).

Mai există unele autorități cu competență de verificare, cum este Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc sau Agenția Națională de Administrare Fiscală, însă aici nu mai vorbim de competență exclusivă, ci de o competență partajată - cu alte cuvinte, atât aceste două autorități menționate pot să întreprindă acte de control, cât și ONPCSB.

În acest context, entitățile supravegheate de ONPCSB sunt mai restrânse ca număr decât înainte, când competența de supraveghere a Oficiului era generală. Acum, însă, atribuțiile de supraveghere ale ONPCSB se limitează doar la ce nu intră în competența celor două autorități menționate mai sus. Bineînțeles, rămân sub competența de supraveghere a Oficiului entități precum avocații, notarii sau agenții imobiliari, de exemplu. O listă extinsă poate fi găsită aici (ținându-se cont de mențiunile referitoare la competența reziduală a ONPCSB).

Verificând tranzacțiile, Oficiul poate observa, de exemplu, că entitatea controlată nu s-a achitat de obligații elementare impuse prin această lege, cum este cea de cunoaștere a clientelei și de adoptare a unor mecanisme potrivite cu specificul activității și clienților săi. Sau că nu au fost raportate tranzacțiile de 10.000 de euro sau mai mult sau alte tranzacții suspecte.

Ce înțelegem prin tranzacții suspecte? Conform Legii nr. 129/2019, astfel de tranzacții se referă la situații în care:

• bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului;
• persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu este cine pretinde a fi;
• informaţiile pe care entitatea raportoare le deţine pot folosi pentru impunerea prevederilor prezentei legi;
• operațiuni care, aparent, nu au un scop, caracter sau motivație economică ori care, prin natura lor și/sau caracterul neobișnuit în raport cu activitățile și/sau profilul clientului, trezesc suspiciuni sau
• există indicii că datele deţinute despre client ori beneficiarul real nu sunt reale sau de actualitate, iar clientul refuză să le actualizeze ori oferă explicaţii care nu sunt plauzibile.

Pe vechea lege, astfel de tranzacții suspecte se refereau la operațiuni care, aparent, nu aveau un scop economic sau legal ori care, prin natura lor și/sau caracterul neobișnuit în raport cu activitățile clientului trezeau suspiciunea de spălare de bani sau de finanțare de terorism.

Oficiul poate sancționa contravențional faptul că nu a fost sesizat cu privire la tranzacțiile suspecte ori că nu au fost luate măsurile de cunoaștere a clientelei în situațiile cerute prin lege, printre altele, dar lista nu se termină aici.

Iar amenzile nu coboară sub 25.000 de lei, putând ajunge și la 150.000 de lei, după caz. Și asta doar pentru persoane fizice. Pentru firme, la aceste cuantumuri se adaugă, la limita de 150.000 de lei, 10% din veniturile totale raportate la perioada fiscală încheiată, anterioară datei întocmirii procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. Pe lângă asta, ONSPCB poate dispune inclusiv sancțiuni complementare: confiscarea unor bunuri, suspendarea activității, retragerea unei licențe, blocarea contului bancar până la o lună de zile sau chiar închiderea activității.