Lucrezi cu interni sau voluntari în 2021? Ce obligații ai față de aceștia și ce reguli trebuie să respecți

Internul

Internshipul este reglementat în legislația noastră nu de multă vreme, prin Legea nr. 176/2018. Internul nu poate fi numit stagiar, deși am putea fi tentați să o facem considerând că ar trebui să traducem cuvântul "internship". De fapt, a fost alegerea legiuitorului să numească acel raport „internship” și pe cel care lucrează cu o firmă, „intern”. Stagiarul și stagiatura sunt tratate de o lege distinctă - în acest material, redacția avocatnet.ro a punctat acum ceva vreme diferențele clare între stagiatură și internship.

Internul poate fi un tânăr de cel puțin 16 ani (excepțional, cu acordul părinților, va putea să aibă și 15 ani), care nu a mai avut raporturi de muncă/ de serviciu cu entitatea la care vrea să facă internship. Acestea sunt condițiile esențiale ce privesc persoana internului, în Legea nr. 176/2018. Practic, internul poate fi chiar și o persoană care a mai lucrat, dar se orientează către alt domeniu de activitate și decide să participe la un program de internship, poate avea orice vârstă peste 16 ani și orice fel de diplomă sau să nu aibă una deloc.

"În funcție de numărul de salariați, organizația-gazdă poate încheia în mod simultan contracte de internship pentru un număr de interni care nu poate fi mai mare de 5% din numărul total al salariaților. Prin excepție (...) organizația-gazdă care are încadrați cel mult 20 salariați poate încheia simultan cel mult două contracte de internship", scrie în lege.

Concret, organizația-gazdă este o entitate cu personalitate juridică, la care internul desfășoară o activitate specifică, în baza unui contract de internship - obligatoriu (lipsa contractului atrage amenzi de până la 20.000 de lei pentru fiecare persoană găsită fără contract, aceeași amendă aplicându-se celor care nu declară contractul în registrul special). Un model oficial al contractului de internship, aici.

Prin contract trebuie prevăzută în mod obligatoriu suma de bani pe care o va primi internul lunar. Legea impune un cuantum minim al indemnizației de internship: cel puţin 50% din salariul de bază minim brut (adică 2.300 de lei, în 2021), acordată proporţional cu numărul de ore de activitate desfăşurată și se impozitează. Contractul de internship nu poate fi organizat pentru mai mult 720 de ore pe o perioadă de șase luni consecutive, iar cei care nu vor respecta acest principiu pot fi amendați cu sume cuprinse între 4.000 și 6.000 de lei.

Internul trebuie să lucreze în organizația gazdă sub coordonarea directă a unui îndrumător, ales dintre salariații calificați, cu o experiență de cel puțin un an în domeniul de activitate în care se face internshipul respectiv. Despre ce nu poate face internul pentru firmă și care sunt obligațiile la finalul stagiului aflați mai multe din această sinteză.

Voluntarul

Voluntariatul poate funcționa legal în condiții destul de stricte. Ele sunt trasate în Legea nr. 78/2014. Activitățile de voluntariat se pot desfășura în domenii precum arta și cultura, sportul și recreerea, educația și cercetarea, protecția mediului, sănătatea, asistența socială, religia, activismul civic, drepturile omului, ajutorul umanitar și/sau filantropic, dezvoltarea comunitară sau dezvoltarea socială.

Organizațiile care nu urmăresc obținerea unor beneficii economice sau, după cum mai sunt ele cunoscute, organizații non-profit, pot folosi, la organizarea unor activități ce vin în sprijinul unor persoane sau al societății, munca voluntarilor.

Voluntariatul, desigur, este esențialmente neremunerat. O firmă nu poate utiliza direct serviciile voluntarilor, ci doar prin intermediul unei organizații non-profit. După cum stabilește Legea nr. 78/2014, voluntariatul nu se poate desfășura decât pe baza unui contract scris, iar obligația de întocmi un astfel de contract de voluntariat revine organizației non-profit. Totodată, aceasta trebuie să întocmească și un registru de evidență a voluntarilor, document în care se vor înregistra toate contractele de voluntariat.

Când la începutul lui 2019, a apărut în mass-media cazul unui medic ginecolog care lucra de ani de zile pe bază de voluntariat la un spital de stat, chestiune voluntariatului nelegal sau care maschează munca la negru a redevenit de actualitate. În acel context, redacția noastră discuta cu cei de la Inspecția Muncii pe subiectul voluntariatului nelegal. Concret, interdicția de a încheia un contract de voluntariat pentru a masca un raport de muncă este expres interzisă de lege. În ce măsură o activitate de voluntariat ar putea fi considerată de inspectori ca fiind o activitate tipică muncii nedeclarate, așa cum este ea definită în Codul muncii? Răspunsul Inspecției Muncii, în acest material (de pildă, ritmicitatea unui contract de voluntariat poate fi un semnal pentru munca la negru).