avocatnet.ro 
Propunerea de modificare a Legii nr. 129/2019 a fost înregistrată la Senat în 28 ianuarie și urmărește să schimbe o parte din obligațiile actuale instituite de Lege nr. 129/2019, pentru următoarele entități vizate de această lege:
- auditorii, experții contabili, contabilii autorizați, cenzorii, persoanele care acordă consultanță fiscală, financiară, de afaceri sau contabilă;
- notarii, avocații și alte persoane care execită profesii juridice în mod independent;
- furnizorii de servicii pentru fiducii sau societăți care nu se încadrează în cele două categorii de mai sus.
Aceasta a primit mai multe rapoarte favorabile adoptării (inclusiv pe cel al comisiei sesizate în fond, dar cu anumite amendamente), astfel că sunt șanse mari ca propunerea să treacă de senatori. În același timp, este important de menționat că a existat și un aviz negativ, din partea Comisiei pentru Afaceri Europene. Pentru că legea ce se dorește a fi modificată (Legea nr. 129/2019 care reglementează măsurile pentru prevenirea spălării banilor și a faptelor de finanțare a terorismului) are la bază o directivă europeană, s-ar putea, totuși, ca senatorii să ia în considerare și acest aspect.
În primul rând, se propune limitarea obligațiilor de raportare ale profesiilor juridice independente (aici schimbările fiind cele mai relevante pentru avocați). Astfel de profesioniști nu vor mai avea obligații de raportare dacă oferă asistență pentru întocmirea sau perfectarea de operațiuni care implică o sumă de bani sau un transfer de proprietate.
O asemenea schimbare ar fi de înțeles, întrucât sintagma „operaţiuni sau tranzacţii care implică o sumă de bani sau un transfer de proprietate” acoperă foarte multe servicii ale unor profesioniști precum cei menționați mai sus. În plus, cum este prevăzut și în expunerea de motive atașată propunerii, o astfel de extindere ar asimila avocații, de exemplu, unor entități precum băncile sau alte societăți ce oferă servicii financiare, ignorându-li-se rolul social.
După aceea, se dorește o schimbare a regulilor de raportare. Entități precum cele de mai sus vor avea obligații de raportare către organismele profesionale proprii (cum e baroul, pentru avocați) și nu direct către Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), cum e cazul acum.
Legea nr. 129/2019 prevede o serie de obligații de raportare, în privința entităților vizate de acest act normativ, cum sunt cele trei categorii de mai sus. Printre acestea se numără:
- tranzacțiile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro;
- activitatea de remitere de bani, în ceea ce privește transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 2.000 euro;
- orice tranzacții ar putea fi suspecte, raportate la client sau la natura tranzacției însăși.
Cum spuneam mai sus, astfel de tranzacții trebuie raportate direct ONPCSB, conform reglementării actuale. În schimb, dacă propunerea legislativă va trece, avocații, contabilii și celelalte persoane menționate mai sus vor transmite astfel de rapoarte organismului de supraveghere propriu, în cel mult două zile de la momentul efecutării tranzacției.
Dacă e vorba de tranzacții suspecte, organismele de autoreglementare/supraveghere vor trebui informate „înainte de efectuarea oricărei tranzacții aferente clientului care are legătură cu suspiciunea raportată”, conform propunerii.
În plus, entitățile menționate anterior nu vor fi obligate să aplice „măsuri de cunoaștere a clientelei în vederea determinării sursei fondurilor utilizate pentru achitarea onorariului prevăzut in contractele de asistență”, mai este prevăzut în propunerea legislativă despre care discutăm.
Altcumva, obligațiile de desemnare a unui responsabil, în relația cu ONPCSB, se vor schimba în privința acelorași entități. Ele vor trebui doar să numească un reprezentant legal care să comunice cu organismele de autoreglementare, cele din urmă fiind cele care vor face raportarea propriu-zisă (acționând ca un filtru).
Când vine vorba de controalele efectuate de ONPCSB, ele vor putea fi făcute în continuare la entitățile menționate mai sus, însă doar „în prezența unui reprezentant desemnat de organismul de autoreglementare/supraveghere”, conform proiectului.
Util: Oficiul contra spălării banilor poate veni în control la orice avocat, contabil, notar și nu numai
În final, se consacră opozabilitatea secretului profesional (lucru relevant în special pentru avocați, dar nu numai) față de ONPSCB, în ceea ce privește entitățile enumerate anterior. Legea, în formularea actuală, deși menționează expres obligația avocaților de a respecta secretul profesional, nu îl făce opozabil ONPCSB. Cu atât mai puțin în cazul celorlalte entități la care m-am referit.
Conform expunerii de motive atașate propunerii legislative, a fost nevoie de o asemenea propunere pentru a se corecta cadrul legislativ actual, care este „confuz, repetitiv și dificil de interpretat și aplicat”. De asemenea, s-a urmărit și schimbarea regulilor privind raportările obligatorii, în sensul implicării organismelor de autoreglementare, neexistând niciun motiv pentru care entități precum avocați sau notari să fie nevoiți să comunice direct cu ONPCSB, mai este menționat în expunerea de motive.
Recent, Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) și-a manifestat expres îngrijorarea că modul cum au fost reglementate obligațiile din Legea nr. 129/2019 aduc atingere drepturilor și obligațiilor profesionale ale avocaților, în special principiului secretului profesional. UNBR lucrează deja cu Oficiul pentru a face aplicarea acestei legi mai facilă pentru avocați.
Atenție! Modificările nu se aplică, deocamdată. Pentru aceasta, e nevoie ca propunerea să treacă de Parlament și legea astfel adoptată să fie promulgată de președintele României și să apară în Monitorul Oficial.
Popu