avocatnet.ro 
Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare a intrat în vigoare la 1 februarie 2019, după mai multe amânări. Concret, actul normativ le propune operatorilor agroalimentari luarea unor măsuri pentru a reduce pe cât posibil acest fenomen îngrijorător. Însă față de forma inițial propusă a legii, mecanismele de prevenire a risipei sunt doar facultative, iar nu obligatorii.
Notă: Înainte de a trece mai departe, amintim în treacăt faptul că mecanismul diminuării risipei alimentare ar putea deveni, până la urmă, obligatoriu. O propunere despre care scriam în mai anul acesta ar putea să readucă legea la intenția sa inițială.
Măsurile de prevenire a risipei, concret, înseamnă responsabilizare, vânzare la preț redus a produselor aproape de expirarea datei durabilității minimale ori transferul alimentelor prin donație către operatori receptori. Totuși, magazinelor le e recomandat să încerce măcar două acțiuni de prevenire dintre cele întâi enumerate înainte de a se ajunge la distrugerea alimentelor.
Conform Legii nr. 217/2016, cei care primesc alimentele prin donație nu au voie să le vândă mai departe. Singurele exceptate de la această obligație sunt asociațiile și fundațiile, întreprinderile sociale sau serviciile sociale ale furnizorilor publici, care vor putea comercializa produsele către consumatorul final, la un preț mai mic. De asemenea, operatorii economici care donează alimentele beneficiază de facilități fiscale. Vorbim de următoarele cheltuieli deductibile, mai exact:
- alimentele destinate consumului uman, cu data-limită de consum aproape de expirare, dacă transferul acestora este efectuat potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
- subprodusele de origine animală, nedestinate consumului uman, dacă eliminarea acestora este efectuată potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
- produsele agroalimentare, devenite improprii consumului uman sau animal, dacă direcționarea/dirijarea vizează transformarea acestora în compost/biogaz sau neutralizarea acestora, potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare.
| Aproximativ 73% dintre restaurantele din România se confruntă cu risipa alimentară, în topul celor mai aruncate produse fiind materiile prime - fructe, legume, carne - în proporţie de 70%, urmate de mâncărurile deja preparate (30%), iar vara se risipeşte cea mai mare cantitate de mâncare, arată un studiu de profil, realizat în perioada aprilie - august 2022, citat de Agerpres. Doar 55% dintre participanții la studiu declară că au implementat deja măsuri pentru a o reduce. Întrebaţi ce anume i-ar ajuta în gestionarea risipei alimentare, participanţii la studiu au menţionat posibilitatea de a vinde surplusul de mâncare, inclusiv prin aplicaţii specializate (63%), donarea surplusului de mâncare (43%) şi existenţa unui ghid cu sfaturi şi recomandări pentru reducerea risipei alimentare, precum şi o serie de soluţii asigurate prin norme legislative specifice şi explicite. |
Totodată, s-a stabilit în 2020 că nu se datorează TVA pentru alimentele donate: excepție stabilită la aplicarea TVA-ului în cazul livrării de bunuri ce presupune „transferul alimentelor destinate consumului uman, aflate aproape de expirarea datei durabilității minimale, în situația în care acesta este efectuat potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare”.
Și, tot în 2020, a mai venit o completare a Legii pentru diminuarea risipei prin care s-a eliminat orice formalism din jurul donațiilor de alimente, în sensul că, donațiile ca măsură de diminuare a risipei nu au nevoie de formă autentică.
În plus, e permisă de lege funcționarea ONG-urilor specializate în transferul de alimente.
„În cazul în care alimentele nu ajung prompt la destinatari, întregul sens al mecanismului prevăzut de lege își pierde sensul. Formalitățile legate de încheierea contractelor în formă autentică sunt costisitoare în termeni de timp și de forță de muncă, astfel că donatorii sunt descurajați să doneze alimente”, scriau inițiatorii legii în expunerea de motive.
„Cea mai mare risipă alimentară este generată de gospodării, fiind urmate de comercianții și operatorii din industria ospitalității (HoReCa). Un studiu publicat recent de Organizația Națiunilor Unite (ONU) arată că 17% din totalul hranei produse la nivel mondial ajunge la gunoi. Pentru România, în lipsa studiilor locale, reprezentanții ONU au folosit date estimative în studiul menționat, din care a rezultat că, în fiecare an, românii aruncă la gunoi aproximativ 1,35 milioane de tone de hrană. Este vorba doar de risipa din gospodării, pentru deșeurile alimentare rezultate din comerț sau HoReCa nefiind suficiente date disponibile.
Cu aproximativ 70 de kilograme de alimente pe cap de locuitor care ajung anual la pubelă, țara noastră se situează la jumătatea clasamentului european în ceea ce privește cantitatea de alimente aruncate, conform studiului ONU. Cehia și Slovacia înregistrează o cifră identică, Bulgaria are un indicator de 68 de kg per cap de locuitor, în timp ce Republica Moldova sau Ucraina au câte 76 de kilograme.
Potrivit celor mai recente date publicate în 2019 de Institutul Național de Sănătate Publică pe această temă, în România, risipa alimentară este estimată la 6.000 de tone pe zi, 49% provenind din gospodării, 37% din industria alimentară, 7% din retail, 5% din alimentație publică și 2% din sectorul agricol”, scriau cei de la Deloitte vara trecută.
florentinadaniela 
Magda Staicu