Ce implică suspendarea activității unei firme la ONRC și, ulterior, reactivarea acesteia

„Declararea unei societăți ca inactivă temporar la Registrul Comerțului are ca efect principal suspendarea desfășurării activităților autorizate, atât la sediul social, cât și la sediile secundare ori în afara sediului social și al sediilor secundare unde a declarat că își desfăsoară activitățile”, a precizat, la solicitarea redacției noastre, Claudia Falcă, avocat în echipa de corporate/M&A de la Schoenherr și Asociații.

Cu alte cuvinte, pe durata inactivității, firmele au interdicție la desfășurarea activităților pentru care erau autorizate, atât la sediul social și la sediile secundare, cât și în afara acestora.

Conform specialistei, inactivitatea temporară se înscrie în Registrul Comerțului de pe lângă tribunalul unde firma își are sedul social. Suspendarea activității este constatată prin certificatul de înregistrare de mențiuni și prin încheierea de suspendare a activității, ce sunt emise de oficiul ONRC competent.

Mai precis, cei de la ONRC scriu că firma trebuie să depună o cerere de înregistrare, care să fie însoțită de o declarație-tip pe propria răspundere din care să reiasă că nu se desfășoară activitate la sediul social, la sediile secundare sau în afara acestora. În plus, mai trebuie depuse:

• hotărârea adunării generale a asociaților/acționarilor sau decizia asociatului unic privind suspendarea temporară a activităţii, prin care se specifică durata suspendării și momentul reluării activității;
• certificatele constatatoare emise în baza declarațiilor-tip pe propria răspundere pentru autorizarea activității/suspendarea activității.

Documentele se pot depune direct la oficiile ONRC, prin poștă (cu scrisoare cu valoare declarată și confirmare de primire) sau online (folosind o semnătură electronică).

Totuși, o firmă declarată inactivă la ONRC își poate păstra conturile bancare, își poate menține activitatea administrativă și poate avea calitate procesuală în cazul începerii unui litigiu. „Având în vedere faptul că o societate inactivă temporar își păstrează personalitatea juridică, adică ea este în continuare titular de drepturi și obligații, există o serie de activități pe care aceasta are dreptul să le desfășoare”, a subliniat Claudia Falcă.

Important! Suspendarea activității la ONRC implică automat declararea firmei ca inactivă din punct de vedere fiscal.

Inactivitatea poate dura cel mult trei ani

Așa cum scriam mai sus, o firmă poate figura ca inactivă la ONRC timp de maximum trei ani, potrivit Legii 31/1990. După acest termen, orice persoană interesată poate cere desființarea companiei. Totodată, foarte important este că suspendarea este posibilă o singură dată în perioada existenței unei firme.

„Declararea ca inactivă a unei societăți nu poate depăşi trei ani de la data înregistrării menţiunii privind suspendarea activității în Registrul Comerţului (...). În cazul în care, după expirarea acestei perioade, activitatea societăţii nu este reluată, tribunalul va putea pronunţa dizolvarea societăţii la cererea oricărei persoane interesate, precum şi a ONRC. Conform jurisprudenței, o societate poate fi inactivă temporar doar o singură dată, norma legală referitoare la această interdicție fiind absolută și imperativă, în viața unei societăți neputând exista mai multe perioade de inactivitate”, a lămurit avocata de la Schoenherr și Asociații.

Totuși, reluarea activității se poate face în orice moment, astfel că nu-i obligatoriu ca firma să aștepte atingerea termenului de trei ani. Dacă asociații sau acționarii consideră că reluarea activității este necesară, atunci trebuie îndeplinite la ONRC formalitățile de reactivare.

Specialista spune că reluarea activității se cere la oficiul ONRC competent prin depunerea următoarelor documente:

• cererea de înregistare a mențiunilor la Registrul Comertului, formular ce se completează de către reprezentantul sau împuternicitul companiei;
• declaraţia-tip pe propria răspundere din care să rezulte că firma desfășoară la sediul social, la sediile secundare ori în afara acestora activitățile declarate;
• hotărârea adunării generale a asociaților/acționarilor/decizia asociatului unic privind reluarea activității societății;
• certificatele constatatoare emise în baza declarațiilor-tip pe propria răspundere pentru suspendarea activității.

La fel ca în cazul suspendării, dosarul de reactivare se poate depune direct la ghișee, prin poștă sau online.

„În urma depunerii documentelor precizate mai sus și a admiterii dosarului, Registrul Comertului competent va emite certificatul de înregistrare de mențiuni, încheierea de reluare a activității, precum și certificatele constatatoare pentru fiecare sediu și activitate aferente societății. Data emiterii certificatului de înregistare de mențiuni este data de la care societatea își poate relua în mod legal activitatea, respectiv își poate desfășura activitățile autorizate”, a conchis Claudia Falcă.

Citește și: Inactivitatea fiscală a firmei: Ce implică aceasta și cum se face reactivarea.