UPDATE: Aproape de adoptare: Contractele de furnizare și cele de prestare servicii să se raporteze exclusiv la prețuri și plăți în lei

Propunerea legislativă privind consolidarea monedei naționale ca monedă unică de plată pe teritoriul României a fost adoptat în aprilie 2020 de Senat și, mai fusese propusă pentru adoptare la deputați, Forul decizional, și în vara anului trecut, dar nu s-a mai întâmplat nimic cu documentul de atunci. Ajuns iar în atenția deputaților, aceștia i-au mai dat un raport favorabil la final de iunie, după ce Guvernul și-a exprimat opinia negativă pe conținut. Nu au mai fost propuse amendamente însă.

Documentul vizează, în esență, furnizorii de prestări de servicii sau furnizarea de utilități (apă, canalizare, alimentarea cu energie termică și electrică, salubrizare, iluminat public, telefonie fixă și mobilă, internet etc.): „În contractele de furnizare și prestări de servicii prețul, respectiv plata acestuia, se exprimă în lei, dacă părțile contractante au sediul/rezidența/domiciliul în România”.

Prevederea citată va urma să se aplice și altor plăți, încasări, transferuri, operațiuni în conturi curente și altele asemenea, care decurg din contracte de furnizare de bunuri sau din contracte de prestări de servicii între rezidenți, inclusiv asigurări, service, transporturi de mărfuri sau de pasageri, coletărie, mesagerie sau poștă, activități de întreținere corporală și activități ale cluburilor de fitness, de sport sau de sănătate, învățământ particular, indiferent dacă sunt consemnate sau nu prin facturi.

Referitor la contractele pe perioadă nedeterminată sau care sunt încheiate pe cel puțin trei ani, acestea vor fi modificate prin act adițional în cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a proiectului de lege. În acest fel, vor fi eliminate clauzele care prevăd o indexare a prețului sau o raportare a volumului de plată în lei la o monedă străină. De asemenea, orice prelungire de contract va necesita o adaptare la moneda națională.

Cu o motivare destul de scurtă, inițiatorii acestui proiect ridică problema că, în ultimii ani, consumatorii au suportat devalorizarea leului în fața monedei euro, numai furnizorii și prestatorii de servicii având de câștigat.

„Deși atât conform Constituției, cât și conform art. 13 din Legea nr. 213/2004 privind Statutul BNR, moneda națională a României este leul, prin contracte preformulate, facturi și alte operațiuni juridice sau practici comerciale incorecte, s-a impus cutuma conform căreia plățile în lei sunt consolidate în euro, la un curs care depășește, de regulă, cursul oficial de schimb valutar afișat de BNR. Practic, euro este transformat, contrar Constituției, Statului BNR și Regulamentului valutar, în moneda de facto a României (...)

În plus, consecința acestei cutume este transferul integral, de la vânzător sau furnizor la consumator, a riscului asociat cursului de schimb valutar și pierderii treptate a puterii de cumpărare a leului. În ultimii zece ani, conform poziției oficiale exprimate de BNR (...), puterea de cumpărare a leului a scăzut cu 50%, fără ca veniturile medii ale populației să crească în același ritm.

Consolidarea facturilor în euro asigură furnizorii contra riscului devalorizării leului față de euro (50% în ultimii zece ani), pe seama consumatorilor, ale căror venituri au rămas constante sau au crescut nesemnificativ”, susțin inițiatorii în motivarea propunerii legislative.

Atenție! Propunerea legislativă trebuie adoptată și de Camera Deputaților, promulgată de șeful statului și publicată în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.