România, sancționată la CEDO pentru lipsa coordonării între instituțiile publice

Acest lucru s-a întâmplat recent într-o cauză a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), unde România a fost obligată să plătească despăgubiri de 10.000 de euro unor persoane pentru activitatea administrativă deficitară.

Decizia CEDO a fost dată în cauza Convertito și alții contra României (aplicația nr. 30547/14) și a vizat anularea diplomelor de licență ale unor studenți cărora, inițial, le fusese creată așteptarea legitimă că dosarele lor de înscriere la facultate erau în regulă, doar ca, după o perioadă de timp, să vină o altă instituție decât cea care a confirmat validatea acelor dosare și să dispună anularea, pe criterii administrative.

În concret, în 2003 și în 2004 anumiți studenți străini s-au înscris să studieze la o universitate din țară, însă fără a primi scrisori de acceptare din partea Ministerului Educației (formalism necesar, din punct de vedere administrativ). Acele scrisori au fost primite abia după ce acei studenți fuseseră înmatriculați și își începuseră studiile. În ciuda acestor neregularități administrative, studenților le fusese permis să susțină examenele finale și, în final, după absolvirea facultății, le fuseseră acordate diplomele de licență. 

Ulterior, însă, aceste diplome fuseseră anulate, la solicitarea Ministerului Educației, din cauza lipsei scrisorilor de acceptare menționate anterior, la momentul înmatriculării. Așadar, două instituții publice, cu competență și care, pentru studenți, puteau lua decizii, în baza autorității lor, s-au contrazis, iar cei care au avut de suportat consecințele au fost titularii diplomelor. Instanțele românești, de asemenea, confirmaseră decizia de anulare a diplomelor, care, cum am spus și mai sus, a fost luat pe un criteriu pur formal și administrativ.

CEDO a sancționat România pentru această situație, în special în condițiile în care legalitatea deciziei de înmatriculare la facultate fusese confirmată de universitate. De asemenea, Curtea a insistat și pe faptul că nu exista niciun motiv de natură profesională (lipsă de competență, de exemplu) pentru care foștii deținători ai diplomelor fuseseră ținuți să suporte aplicarea arbitrară și nerezonabilă a unor criterii pur formale. De aceea, statul a fost sancționat pentru decizia de anulare a diplomelor, fiind ținut la plata unor despăgubiri de 10.000 de euro.