Despăgubirea angajatorului pentru daunele produse se face sub umbrela răspunderii patrimoniale din Codul muncii, răspundere care funcționează însă în dublu sens: și angajatorii pot fi obligați să despăgubească salariații și situațiile sunt numeroase (de la condițiile proaste de muncă, până la întârzierile salariale). Vorbim însă de o răspundere contractuală, nu delictuală.
"Salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor", prevede Codul muncii.
De aici vedem clar care sunt condițiile ce trebuie bifate pentru ca răspunderea să fie antamată și obligația de a plăti despăgubiri a salariatului:
- trebuie să existe și să poată fi dovedit prejudiciul creat angajatorului (unul patrimonial);
- trebuie să fie dovedit caracterul ilicit al faptei salariatului, comisă neapărat în legătură cu munca acestuia; angajatul știe sau trebuie să știe care sunt atribuțiile și obligațiile sale la locul de muncă; cunoaște aceste lucruri din fișa postului său, din regulamente la nivel interior și/sau din contractul colectiv de muncă; dacă salariatului X i se pretinde o conduită, el trebuie să o cunoască, iar dacă nu i-a fost prezentată sau nu se poate face dovada că i-a fost prezentată, angajatorul ar avea o problemă în a bifa această condiție;
- trebuie să existe o legătură de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul propus; angajatorul nu poate să facă presupuneri aici, nu poate să concluzioneze că dacă a fost prejudiciat într-o anumită privință, i se trage neapărat dintr-o faptă anume a salariatului X;
- trebuie să fie dovedită vinovăția salariatului.
Practic, cel mai important pentru angajator este să poată proba lucrurile (folosind toate mijloacele de probă de care dispune și pe care le consideră utile).
Important! Salariații nu răspund de pagubele provocate de forța majoră sau de alte cauze neprevăzute care nu putea fi înlăturate și nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.
Acordul de acoperire a daunei
Dacă angajatorul a constatat că salariatul X i-a provocat o pagubă din vina și în legătură cu munca sa, va întocmi o notă de constatare și evaluare a daunei pe care i-o va arăta angajatului în vederea despăgubirii.
Între salariatul care a provocat paguba și angajatorul păgubit trebuie să intervină, potrivit Codului muncii, un acord cu privire la recuperarea contravalorii pagubei. Ideal este ca el să fie în formă autentică încheiat pentru a servi apoi la eventuala executare silită, dacă e cazul.
Două condiții privesc acest acord:
- așa cum îi spune și numele, trebuie să fie rodul înțelegerii celor două părți; salariatul nu poate fi forțat să-l accepte;
- contravaloarea pagubei recuperate să nu fie mai mare de cinci salarii minime brute pe economie.
Modalitatea de recuperare a banilor este reținerea, puțin câte puțin, din salariu. "Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reține în rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei în cauză din partea angajatorului la care este încadrată în muncă", prevede, mai exact, Codul muncii. Totodată, e important de reținut e că reținerile din salariu cumulate (pot fi rețineri pentru mai multe motive) nu pot depăși în fiecare lună jumătate din salariul net, iar ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net.
Soluții sunt prevăzute în Codul muncii inclusiv pentru situația când angajatul pleacă la alt angajator. Dacă s-a încheiat un acord, restul de bani de recuperat urmează să se facă prin reținerile salariale făcute de celălalt angajator, în baza titlului executoriu înmânat acestuia din urmă de angajatorul păgubit (acordul încheiat în formă autentică sau hotărârea judecătorească prin care angajatorului i-a fost recunoscut dreptul la despăgubire, în lipsa unui acord).
Și dacă angajatul pleacă din firmă și nu există de unde altundeva să se facă rețineri salariale, angajatorul poate folosi acordul încheiat în formă autentică direct la executorul judecătoresc pentru a putea recupera banii.
Util: Un salariat poate fi obligat să achite o amendă primită de angajator?
Instanța de judecată
Așa cum spuneam, dacă nu se poate încheia un acord, atunci singura care poate să-i ofere dreptate (dacă are) angajatorului este instanța de judecată. Dacă sunt îndeplinite condițiile de la răspundere și judecătorul dă dreptul angajatorului la recuperarea prejudiciului pretins, atunci hotărârea definitivă va fi instrumentul pe care angajatorul îl va folosi pentru a-și recupera banii.
Important! Anul trecut, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat o decizie extrem de importantă în materia recuperării prejudiciilor de către angajatori: a stabilit că nu sunt admise în contracte clauzele prin care se stabilește anticipat un prejudiciu, clauze pe care angajatorii să le activeze apoi, după nevoi. Detaliile acestei decizii pot fi parcurse aici.
În fine, în cazul în care acoperirea prejudiciului prin rețineri lunare din salariu nu se poate face într-un termen de maximum trei ani de la data la care s-a efectuat prima rată de rețineri, angajatorul se poate adresa executorului judecătoresc, potrivit Codului muncii.