Potrivit art. 254, alin. (1) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.
Specialistii de la Accace au declarat, intr-un articol mai vechi publicat de AvocatNet.ro, ca pentru ca un angajat sa poata fi considerat raspunzator trebuie sa fie indeplinite cumulativ mai multe conditii, dupa cum urmeaza:
- persoana care a produs prejudiciul sa aiba calitatea de salariat la angajatorul pagubit, respectiv intre parti (angajat – angajator) sa existe un contract individual de munca care reglementeaza raporturile de munca;
- sa existe un prejudiciu creat in patrimoniul angajatorului;
- sa fie dovedit caracterul ilicit al faptei salariatului, savarsita in legatura cu munca sa;
- sa existe o legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul produs;
- sa fie dovedita vinovatia salariatului.
In ceea ce priveste caracterul ilicit al faptei salariatului, Anca Zegrean, Associate Biris Goran, a declarat pentru AvocatNet.ro ca acesta se analizeaza in functie de obligatiile de serviciu ce deriva din contractul individual de munca, sau dupa caz, si din contractul colectiv de munca.
"Aceste contracte contin, pe langa obligatiile concrete specifice functiei si indatoriri prevazute in legi si in alte acte normative. Este important de retinut faptul ca salariatului i se pot opune numai acele reguli si regulamente pe care le-a luat la cunostinta si acest lucru poate fi dovedit. In practica, angajatatorul trebuie sa indice concret care obligatii anume au fost incalcate/nerespectate de catre salariat, precum si faptul ca acestea erau in legatura cu munca sa", a explicat Anca Zegrean.
Jurisprudenta a retinut constant ca in cazul in care salariatul, conform fisei postului (sau a actelor de incadrare in munca) nu a avut atributii de serviciu in domeniul in care este facut raspunzator, nu exista nicio fapta ilicita a acestuia in legatura cu munca sa, a punctat sursa citata. Potrivit acesteia se va face proba urmatoarelor:
- savarsirea unei fapte care incalca prevederile contractului individual de munca sau a celorlalte acte, mentionate anterior, prin care se impun anumite reguli salariatului, si
- fapta sa fie savarsita in legatura cu munca salariatului.
La nivel practic, angajatorul se va putea folosi de toate mijloacele de proba pe care le va considera utile, precum marturia celorlalti salariati, inregistrari video, inscrisuri, marturisirea salariatului, expertiza, a continuat aceeasi sursa.
Situatiile in care NU pot fi recuperate pagubele produse de salariati
Potrivit art. 254, alin. (2) din Codul muncii, salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute care nu puteau fi inlaturate si nici de pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului.
Astfel, exista cateva situatii concrete in care angajatorul nu poate recupera prejudiciul produs de salariati. Mai exact, Mioara Grecu, Associate Biris Goran, a precizat pentru AvocatNet.ro ca in mod evident, angajatorul nu isi va putea acoperi prejudiciul produs de salariat daca ramane in pasivitate.
"In ipoteza in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, acesta va putea solicita salariatului recuperarea pagubei prin acordul partilor. Daca salariatul refuza sa incheie un acord pentru acoperirea daunei sau daca dauna depaseste echivalentul a cinci salarii minime pe economie, angajatorul se poate indrepta impotriva salariatului cu o actiune in raspundere patrimoniala. Suma stabilita cu titlu de dauna prin acord sau prin hotarare judecatoreasca se acopera prin retineri lunare din drepturile salariale cuvenite celui vinovat de producerea prejudiciului. In cazul in care contractul individual de munca inceteaza inainte ca angajatorul sa fi fost despagubit, retinerile din salariu se vor face de catre noul angajator in baza titlului executoriu transmis de angajatorul pagubit (acordul partilor incheiat in forma autentica sau hotararea judecatoreasca)", a explicat specialistul.
De asemenea, acoperirea pagubei se poate face si prin urmarirea bunurilor salariatului daca acesta nu s-a incadrat in munca la un alt angajator sau daca acoperirea prejudiciului prin retineri lunare din salariu nu se poate face intr-un termen de 3 ani de la prima rata de retineri. Reiese ca angajatorul se va afla in situatia de a nu-si putea recupera (sau de a recupera numai partial) pagubele produse de salariat daca acesta nu are venituri salariale sau alte bunuri care pot fi executate silit, a subliniat Mioara Grecu.
In acelasi timp, angajatorul nu isi va putea recupera prejudiciul nici in ipoteza in care salariatul refuza sa incheie un acord pentru acoperirea daunei, iar instanta sesizata cu actiunea in raspundere respinge cererea formulata de angajator in contradictoriu cu salariatul sau, a continuat aceeasi sursa.
"Un astfel de scenariu este posibil, de exemplu, in cazul in care angajatorul nu reuseste sa probeze suficient fapta ilicita savarsita de salariat cu vinovatie si in legatura cu munca sa, valoarea prejudiciului si legatura de cauzalitate intre fapta salariatului si prejudiciul produs angajatorului", a mai spus Mioara Grecu.
Angajatii folosesc bani din firma in interes personal
In practica, in majoritatea cazurilor, prejudiciile produse de catre salariati angajatorilor prin abaterile lor disciplinare constau in folosirea calitatii de salariat al societatii pentru a folosi sume de bani apartinand acesteia in interes personal, sustine Andra Surariu, Associate Biris Goran.
In astfel de cazuri, abaterile disciplinare pot avea si caracter de infractiuni, insa, recuperarea prejudiciilor este un proces extrem de dificil, intrucat presupune administrarea unor probe care sa dovedeasca nu numai caracterul ilicit al faptelor si vinovatia salariatilor, ci si proba clara si fara echivoc a cuantumului prejudiciului, a precizat pentru AvocatNet.ro Andra Surariu.
Astfel, de cele mai multe ori angajatorii nu au o imagine clara asupra cuantumului exact al prejudiciului cauzat, intrucat, continua sursa citata, este nevoie de o analiza aprofundata a actelor contabile ale societatii pentru a putea determina cu exactitate ce sume de bani au fost efectiv folosite in numele societatii angajatoare si ce sume de bani au fost folosite in fapt in interes propriu, dar sub acoperirea unor acte semnate pe seama angajatorului.
"Nu de putine ori, manageri sau directori de vanzari, contracteaza credite sau leasing-uri in numele firmei angajatoare si folosesc personal creditele sau bunurile contractate, ridica numerar din casierie si nu il deconteaza ulterior, sau, daca deconteaza acest numerar in societate nu depun documentele justificative ale platilor efectuate", a explicat Andra Surariu.
Comentarii articol (6)