Fiscul și-a schimbat abordarea din controale. Trei noutăți majore din practica ANAF

Mai întâi, aducem în discuție o schimbare pozitivă pentru companiile din România. Și anume faptul că autoritățile fiscale au început să respecte și în practică o regulă teoretică: (1) un tratament fiscal considerat corect la un control anterior nu poate fi considerat incorect la un control ulterior.

Deși, momentan, această schimbare de practică a fost observată numai la nivelul soluționării contestațiilor fiscale ale contribuabililor (dar și atunci când se ajunge la litigii în instanță), specialiștii spun că acesta este un început bun. „Organul de soluționare a contestației a venit și a spus că nu-i OK ca, dacă într-un control anterior mi-ai confirmat un tratament fiscal, în controlul următor să-l respingi, fără să argumentezi de ce nu-i aplicabil”, a precizat Alex Slujitoru, senior managing associate la Radu și Asociații, la o conferință recentă.

Avocatul a detaliat că până acum se întâmpla des ca inspectorii fiscali să nu țină cont de faptul că firmele aveau opinii ale autorităților sau chiar hotărâri judecătorești pe care-și bazau tratamentele fiscale aplicate. Astfel, în situații de acest fel, entitatea care soluționează contestațiile fiscale a început să anuleze actele de control încheiate și să ceară refacerea inspecțiilor, obligând inspectorii să argumenteze de ce tratamentele fiscale validate anterior nu sunt corecte.

Apoi, ar fi de menționat noua tactică folosită de inspectorii de stat pentru a invalida tratamentele fiscale ale contribuabililor și a impune, astfel, taxe și impozite suplimentare: aceștia merg uneori dincolo de (in)corectitudinea unui tratament fiscal sau de (in)existența unei obligații fiscale, preferând (2) să se lege de chestiuni procedurale.

„În ultima perioadă, am sesizat o tendință de schimbare a abordării organelor fiscale. Acestea nu se mai limitează doar la abordarea pe fond a chestiunilor în discuție -- adică dacă se datorează sau nu obligația fiscală ori dacă tratamentul fiscal aplicat este corect sau nu --, ci au început și să atragă atenția asupra unor chestiuni de ordin procedural, formal, care le permit, odată invocate, să invalideze tratamentul fiscal și să impună taxe și impozite suplimentare fără a intra în fondul problemei”, a punctat, la o altă conferință recentă, Mihail Boian, partener la D&B David și Baias.

Specialistul a dat și câteva exemple practice de situații în care reprezentanții Fiscului pot folosi această tactică, dintre care amintim traducerea actelor întocmite de companie în alte limbi decât româna și prezentarea de probe noi direct în fața instanței.

În fine, o altă schimbare în practica inspectorilor fiscali ține de (3) sesizările penale pe evaziune, care sunt redirecționate către polițiști, nu către procurori. Mai precis, în loc să se mai adreseze Parchetului, inspectorii transmit acum aceste sesizări către o direcție specializată a Poliției Române.

„După cum știți, acum câțiva ani am avut de a face cu exacerbarea plângerilor penale făcute de către organele de inspecție fiscală. Plângerile penale mergeau în principal către Parchet. Ei bine, în ultimul an, am observat o mutare a interesului din cadrul Parchetului către Direcția de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române”, a dezvăluit, de asemenea, la o conferință din lunile trecute, Emanuel Băncilă, partener la Radu și Asociații.

În acest context, merită să amintim și reorganizarea recentă a Direcției Antifraudă a Fiscului, care vine inclusiv din cauza ineficienței inspectorilor pe partea de întocmire a sesizărilor penale.

La modul general, nu uita că autoritățile fiscale au anunțat, încă de anul trecut, o schimbare în felul în care interacționează cu contribuabilii. Adică cei încadrați la risc fiscal mic sau risc fiscal mediu sunt verificați sumar de către inspectori, iar problemele sunt discutate și se încearcă găsirea unor soluții. Asta înseamnă că inspecțiile fiscale și controalele antifraudă intervin mai ales la contribuabilii încadrați la risc fiscal mare.

Atenție! Profităm de subiect pentru a atrage atenția asupra unei practici nefericite pe care au observat-o în ultima vreme cei de la Radu și Asociații. Este vorba de stingerea eronată a debitelor stabilite prin decizii de impunere, o practică la care autoritățile renunțaseră de câțiva ani.