Codul muncii este cel care prevede ideea de șomaj tehnic, chiar dacă prevederile legale nu indică în mod expres această denumire. Este vorba de acea situație de dificultate ce permite angajatorului să-și întrerupă temporar activitatea.
Dacă activitatea este întreruptă temporar din motive economice, tehnologice sau structurale, salariaților li se suspendă contractele individuale de muncă din inițiativa angajatorului. Adică fără aprobarea salariaților. Astfel, contractele sunt doar suspendate, dar relațiile de muncă nu încetează.
Totuși, în perioada de întrerupere a activității, actul normativ prevede că salariații trebuie să primească o indemnizație lunară. Deși suma trebuie să fie de cel puțin 75% din salariul de bază, aceasta poate fi și mai mare de-atât. Practic, angajatorii pot alege să meargă și peste acel procent, dar în niciun caz nu pot merge sub el.
Pe durata perioadei de șomaj tehnic, salariații se află la dispoziția anajatorului, din moment ce relațiile de muncă dintre părți încă există. Atunci când se decide reluarea activității, salariații se întorc la lucru și primesc din nou salariile obișnuite.
Apropo de legislația șomajului, o persoană care are contractul suspendat nu poate cere ajutorul de șomaj, din moment ce primește deja o indemnizație de la angajator. Însă, dacă relația contractuală dintre părți încetează în timpul suspendării, din motive ce nu țin de salariat, abia atunci se poate cere ajutorul de șomaj. Cu alte cuvinte, indemnizația de suspendare nu se poate cumula cu indemnizația de șomaj.
Dincolo de șomajul tehnic, redacția noastră a explicat că există și situația de forță majoră, ce poate implica suspendarea automată a contractelor de muncă și încetarea plății salariului, fără a se da vreo indemnizație de compensare.
Până acum, în România au fost confirmate peste 30 de îmbolnăviri cu coronavirus, alte zeci de persoane sunt în carantină în spitale, iar alte mii de persoane sunt în autoizolare la domiciliu.