Partenerul contractual nu își execută obligațiile? Poți să nu o faci nici tu, până când acesta și le va îndeplini

Excepția de neexecutare este un remediu contractual foarte accesibil pentru partea care este pusă în situația de a nu primi bunul sau prestarea serviciului la care este îndreptățită în virtuatea acordului, deși termenul pentru îndeplinirea obligației se îndeplinise.

În esență, acest remediu reprezintă exact îndreptățirea acelei părți de a nu-și executa nici ea obligațiile (de a-și „suspenda” executarea îndatoririlor contractuale), până ce partenerul contractual își execută prestația.

Un exemplu de situație în care acest lucru ar putea deveni incident a fost semnalat chiar pe forumul avocatnet.ro. În acel scenariu, o persoană folosea serviciile unei grădinițe particulare (care furniza și era plătită pentru activitatea principală, de oferire a unui act de educație și îngrijire, precum și pentru o activitate secundară, de hrănire a copiilor). Deși grădinița nu mai poate presta acele servicii, fiind într-o situație în care măsurile luate de autorități din cauza coronavirus o opresc, ea a continuat să pretindă plata prețului, inclusiv pentru perioada în care nu sunt furnizate aceste servicii. 

Într-o asemenea situație, cel care trebuie să plătească acele servicii (dar nu beneficiază de ele) ar putea invoca excepția de neexecutare. Voi prezenta, mai jos, condițiile pentru invocarea acesteia, pornind de la prevederile Codului civil. 

Excepția de neexecutare în temeiul Codului civil

Conform acestuia, „[a]tunci când obligațiile născute dintr-un contract sinalagmatic sunt exigibile, iar una dintre părți nu execută sau nu oferă executarea obligației, cealaltă parte poate, într-o măsură corespunzătoare, să refuze executarea propriei obligații, afară de cazul în care din lege, din voința părților sau din uzanțe rezultă că cealaltă parte este obligată să execute mai întâi”. De asemenea, Codul civil mai prevede că „[e]xecutarea nu poate fi refuzată dacă, potrivit împrejurărilor și ținând seama de mica însemnătate a prestației neexecutate, acest refuz ar fi contrar bunei-credințe”.

Din prevederile de mai sus, rezultă că o parte poate să nu își execute obligațiile, prin invocarea mecanismului excepției de neexecutare, dacă nici cealaltă nu a făcut-o, în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

• părțile își datorează una celeilalte îndeplinirea unor obligații care au fost asumate fix pentru că și cealaltă parte s-a obligat (de exemplu, un serviciu este prestat pentru ca partea ce prestează acel serviciu să fie plătită pentru el și invers);
• s-a ajuns în punctul în care obligația trebuie executată, deci cel ce datorează ceva nu mai poate aștepta (cum ar fi fost cazul dacă obligația ar trebui îndeplinită la un termen ulterior, în viitor);
• o parte nu și-a executat obligația, deși ar fi trebuit s-o facă;
• vorbim de o obligație de importanță fundamentală pentru partea care se aștepta la îndeplinirea ei (în exemplul de mai sus, prestarea serviciilor în cauză este de esența contractului, deci îndeplinește acest criteriu);
• nu există o succesiune în executarea obligațiilor, care să rezulte din lege, contract sau alte uzanțe (practici); aici, e vorba de faptul că părțile nu trebuie să își execute obligațiile în același timp (dar și de faptul că, în asemenea situații, partea ce trebuie să execute prima nu poate invoca excepția de neexecutare tocmai din cauză că cealaltă parte nu a trebuit încă să execute, deci prima nu are un temei care să decanșeze mecanismul).

Așadar, dacă luăm exemplul de mai sus (strict pe datele prezentate aici, presupunând că nu există vreo prevedere în contract care modifică mecanismul astfel cum apare în Codul civil), ar putea părintele să nu își execute obligațiile? Răspunsul este că da, ar putea.

În primul rând, grădinița nu și-a îndeplinit obligațiile ei și e clar că nu o va face, neputând din cauza măsurilor autorităților (se află în imposibilitate de a o face).

După aceea, obligația trebuia executată, nu era vorba de ceva ce ar urma să aibă loc în viitor, deci grădinița nu s-ar putea apăra spunând că obligația ei nu era exigibilă (și chiar dacă s-ar practica plata, mai întâi, de către beneficiar - adică părintele - la o dată anterioară lunii pentru care sunt plătite serviciile, este clar că prestarea serviciilor nu va avea loc). 

În final, importanța fundamentală a neexecutării este clară, astfel cum am menționat și mai sus. 

Ar mai trebui menționate două lucruri, aici. Primul este că grădinița se află ea însăși în imposibilitate de executare, deci ar putea să își justifice propria neîndeplinire a obligațiilor prin referire la mecanismul forței majore.

Acest lucru, însă, nu ar trebui să prevină posibilitatea invocării excepției de neexecutare, de către beneficiarul serviciilor grădiniței. Cele două mecanisme au roluri diferite, care nu se anulează reciproc. În plus, Codul civil nu impune nicio condiție suplimentară pentru invocarea excepției de neexecutare, în sensul că aceasta ar fi limitată la cazurile de neexecutare nejustificată din partea celeilalte părți.

Un alt lucru ce ar trebui menționat este că cele mai multe remedii contractuale (în categoria cărora este inclus și mecanismul excepției de neexecutare) nu pot fi invocate oricum, ci doar dacă debitorul (grădinița, în acest caz) a fost pus în întârziere (i s-a notificat debitorului faptul că trebuie executată obligația și i s-a acordat un termen pentru acest lucru). Această limitare nu se aplică și în privința excepției de neexecutare, Codul civil menționând expres că „[p]ână la expirarea termenului [de executare, care operează ulterior punerii în întârziere], creditorul poate suspenda executarea propriei obligații”.

Excepția de neexecutare prevăzută în contract

Dacă părțile la un contract stabilesc ele însele o clauză prin care este detaliată operarea mecanismului de neexecutare, atunci s-ar putea ca lucrurile să fie ușor diferite de ce am scris mai sus, unde lucrurile se bazează pe prevederile Codului civil.

De exemplu, părțile ar putea limita, de la început, situațiile în care poate fi invocată excepția de neexecutare. În plus, părțile ar putea chiar să le extindă (de exemplu, orice neexecutare, nu doar una care privește obligații de importanță fundamentală).