Forța majoră și contractele comerciale
1. Forța majoră poate fi invocată doar dacă partea care datorează ceva se află în imposibilitate de executare. Imposibilitate de executare înseamnă că debitorul nu are cum, în mod obiectiv, să își ducă la îndeplinire angajamentele contractuale (de exemplu, nu se poate intra în orașul în care trebuie livrat bunul).
De asemenea, forța majoră trebuie să fie cauza neexecutării, deci trebuie demonstrată o legătură de cauzalitate. De aceea, ea nu va fi aplicabilă în situația în care cineva doar datorează o sumă de bani, pentru că niciodată nu există imposibilitate de a plăti o sumă de bani (ci doar dificultate ridicată, în anumite cazuri, dar asta poate atrage un alt mecanism, despre care voi vorbi mai jos).
2. Dacă a invocat cu succes forța majoră, debitorul scapă de consecințele negative ale neexecutării. Cum e, de exemplu, executarea silită sau plata de despăgubiri pentru neexecutare.
3. Pentru că forța majoră ține de ceva imprevizibil, este esențial momentul încheierii contractului. Dacă partea care vrea să invoce forța majoră a încheiat contractul la un moment apropiat în timp de cel al izbucnirii cazului ce se dorește a fi calificat ca fiind de forță majoră, s-ar putea pune întrebarea cât a mai fost de imprevizibilă izbucnirea. De aceea, ar putea fi destul de dificil să se justifice neexecutarea în asemenea situații - dar nu imposibil, depinde de caz.
4. Pentru a putea să demonstreze mai ușor apariția unei situații de forță majoră, partea interesată ar putea să solicite un certificat de forță majoră de la camerele de comerț din țară. Astfel de certificate sunt emise contra-cost de entitățile menționate anterior și analizează situația specifică a solicitantului, prin raportare la contractul cu privire la care se invocă forța majoră. Însă ele ar putea fi respinse în instanță, din cauză că aceasta este liberă să își formeze propria opinie cu privire la ivirea situației de forță majoră.
5. Forța majoră nu este singurul mecanism care ar putea ajuta părțile ce se confruntă cu dificultăți în executarea contractelor. Multe astfel de părți nu se află în imposibilitate propriu-zisă de executare, ci doar într-o situație foarte dificilă. De aceea, există alte instituții, precum cea a impreviziunii, ce le-ar putea ajuta în rezolvarea problemei.
Forța majoră în relațiile de muncă
1. Forța majoră poate avea implicații în relațiile de muncă, dar angajatorii nu pot suspenda contractele cu salariații în mod preventiv. Pentru a putea acționa astfel, firmele trebuie să fie puse în situația în care nu mai pot face nimic încât să rezolve problema care nu ține de ei. Astfel, angajatorii trebuie să aștepte, mai întâi, producerea evenimentului pentru a putea suspenda contractele de muncă.
2. Dar există și o consecință a cazurilor de forță majoră care se manifestă în avantajul angajatorilor, respectiv faptul că angajaților le poate fi cerută muncă suplimentară, în caz de forță majoră. Însă se aplică exact aceleași condiții ca în contracte comerciale, pentru a se putea invoca forța majoră - să fi avut loc un eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil.