avocatnet.ro 
„Piața de restructurare din România face pași spre maturizare: în 2020, valoarea activelor imobilizate ale companiilor care au accesat concordatul preventiv a crescut la peste 1 miliard de euro, de la 15 milioane de euro în 2019, și reprezintă peste 71% din valoarea totală a activelor companiilor intrate în insolvență și restructurare anul trecut.
Totodată, cifra de afaceri cumulată a companiilor cu impact în economie care au accesat concordatul preventiv, printre care se numără CFR Marfă și Blue Air, se situează la 693 de milioane de euro, și atinge aproape două treimi din valoarea companiilor care au accesat insolvența și restructurarea. Sectoarele de activitate în care activează companiile care au accesat concordatul preventiv în 2020 sunt: transporturi, industrie, HoReCa, servicii și imobiliare - unele dintre industriile cel mai afectate de criza sanitară”, scrie în informarea transmisă de CITR.
Cei de la CITR subliniază că acest lucru înseamnă că datornicii au înțeles cât de mult contează luarea la timp a unei decizii pentru salvarea afacerii. Concordatul preventiv este un mecanism ce poate fi accesat de la primele semne de dificultate și ajută la o redresare rapidă:
„Aceste date ne arată că marii jucători din piața românească au înțeles cât de importantă este luarea unei decizii la timp pentru salvarea businessului și au decis să se îndrepte mai degrabă spre metode de restructurare în afara insolvenței, care se aplică încă de la primele semne de dificultate. Astfel, prin decizia de a acționa la timp, aceste companii au ales să prevină intrarea în starea de insolvență și să se redreseze înainte ca problemele financiare să se agraveze, iar activitatea operațională a companiei să se blocheze.”
Potrivit unei analize remise redacției noastre în aprilie 2020, când criza coronavirusului era încă în perioada de început, specialiștii Sierra Quadrant atrăgeau și ei atenția asupra mecanismului concordatului preventiv. Ei spuneau că accesarea sa este ușoară și permite o revitalizare rapidă a businessului.
„Procedura concordatului preventiv reprezintă un instrument juridic prin care este descurajată intrarea în insolvență a debitorului. Este o alternativă a creditorilor, care își recuperează creanțele într-un cadru ordonat de măsuri destinate acoperirii creanțelor acestora.
Prin intermediul procedurii de concordat preventiv, firmele afectate de criză pot cere creditorilor şansa de a se redresa, evitând astfel procedura reorganizării judiciare, greoaie şi anevoioasă, care de cele mai multe ori eşuează sau nu duce la rezultatul scontat. Concordatul este avantajos pentru că permite acoperirea într-un timp cât mai scurt şi într-o proporţie cât mai mare a datoriilor acumulate, cu scopul evitării procedurilor de faliment”, au explicat cei de la Sierra Quadrant.
Ce este concordatul și cum se accesează procedura
Concret, procedura concordatului preventiv este inclusă actualmente în Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Concordatul este, în esență, o procedură de prevenire a insolvenței.
Aceasta presupune încheierea unui contract între firma datornică aflată în dificultate financiară și creditorii care dețin minimum trei sferturi din valoarea creanțelor acceptate și necontestate, documentul fiind omologat de judecătorul sindic. Contractul conține un plan de redresare și de realizare a creanțelor, propus de datornic și cu care creditorii sunt de acord.
Concordatul preventiv permite nu doar suspendarea executărilor silite, ci și, dacă creditorii sunt de acord, a curgerii dobânzilor, a penalităților și a oricăror altor cheltuieli aferente creanțelor. Pe deasupra, atât timp cât este activ concordatul preventiv, nu se poate cere intrarea în insolvență a companiei cu datorii.
„Urmare a procedurii de concordat preventiv, creditorii nu pot deschide procedura insolvenţei faţă de debitor, însă, având în vedere termenele scurte asociate procedurii, determină recuperarea creanțelor deținute mult mai rapid decât în procedura de drept comun sau în procedura insolvenței”, era subliniat în analiza Sierra Quadrant.
Așadar, de principiu, orice companie cu datorii poate cere la tribunal deschiderea procedurii de concordat preventiv, conform Legii 85/2014. În baza cererii se propune un administrator concordatar provizoriu dintre practicienii în insolvență autorizați. Administratorul este numit de către judecătorul sindic.
În maximum 30 de zile de la numirea sa, administratorul trebuie să facă, împreună cu datornicul, lista creditorilor și oferta de concordat preventiv. Oferta este comunicată apoi creditorilor și se depune în dosarul deschis la tribunal. Apoi, în maximum 60 de zile, oferta este negociată cu creditorii și aprobată de aceștia.
„Oferta de concordat preventiv va cuprinde și proiectul de concordat preventiv, la care se vor anexa declarația debitorului privind starea de dificultate financiară în care se află, precum și lista creditorilor cunoscuți, inclusiv cei ale căror creanțe sunt contestate integral sau parțial, cu precizarea cuantumului și a cauzelor de preferință acceptate de debitor”, scrie în lege.
Concret, proiectul trebuie să facă referire, în mod detaliat, la următoatele aspecte:
- situația analitică a activului și a pasivului debitorului, certificată de un expert contabil sau auditată de un auditor autorizat;
- cauzele stării de dificultate financiară și măsurile luate de datornic pentru depășirea acesteia până la depunerea ofertei de concordat preventiv;
- proiecția evoluției financiar-contabile pe următoarele 24 de luni.
Totodată, proiectul trebuie să includă un plan de redresare cu cel puțin următoarele măsuri:
- reorganizarea activității firmei prin măsuri precum restructurarea conducerii, modificarea structurii funcționale, reducerea personalului sau orice alte măsuri considerate necesare;
- modalitățile prin care datornicul vrea să depășească dificultatea financiară, cum ar fi majorarea capitalului social, conversia unor creanțe în acțiuni/părți sociale, împrumut bancar, obligațional sau de altă natură, inclusiv împrumuturi ale asociaților/acționarilor, înființarea ori desființarea unor sucursale sau puncte de lucru, vânzarea de active, constituirea de cauze de preferință.
După ce se obține aprobarea creditorilor, aministratorul concordatar cere judecătorului sindic omologarea concordatului preventiv. Apoi, odată ce concordatul preventiv este omologat de judecătorul sindic prin hotărâre executorie, datoriile stabilite trebuie acoperite în maximum 24 de luni, termen care poate fi prelungit cu încă 12 luni.
„În cursul procedurii, debitorul își desfășoară activitatea în limitele afacerii sale obișnuite, în condițiile concordatului preventiv, sub supravegherea administratorului concordatar”, mai este explicat în lege.
nita_daniel