Proiectul de OUG dispune că, în cazul falimentului firmelor de investiții, societăților financiare holding, societăților financiare holding mixte și societăților financiare holding cu activitate mixtă, societăților financiare holding-mamă din România, societăților financiare holding-mamă din Uniunea Europeană, societăților financiare holding mixte-mamă din România, societăților financiare holding mixte-mamă din Uniunea Europeană și filialele tuturor acestora, creanțele se vor plăti în această ordine:
- taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii;
- creanţele provenind din finanţări;
- creanţele izvorâte din raporturi de muncă;
- creanţele rezultând din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii, cele datorate cocontractanţilor şi cele datorate terţilor dobânditori de bună-credinţă sau subdobânditorilor care restituie averii debitorului bunurile ori contravaloarea acestora;
- creanţele bugetare;
- creanţele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile şi dobânzile aferente, cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, din chirii, creanţele din contractele de leasing, inclusiv obligaţiunile;
- alte creanţe chirografare, în măsura în care nu se încadrează la punctele 8 - 12;
- creanțe negarantate care rezultă din instrumente de datorie;
- creanţele născute în patrimoniul terţilor dobânditori de reacredinţă ai bunurilor debitorului, cele cuvenite subdobânditorilor de rea-credinţă, precum şi creditele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat sau acţionar deţinând cel puţin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot în adunarea generală a asociaţilor ori, după caz, de către un membru al grupului de interes economic;
- creanţele izvorând din acte cu titlu gratuit;
- creanţele decurgând din instrumente de datorie și din împrumuturi, având la bază convenţii care prevăd o clauză de subordonare potrivit căreia, în caz de lichidare sau faliment al debitorului, astfel de creanțe urmează să fie plătite după creanţele tuturor creditorilor chirografari nesubordonaţi şi, după caz, ale altor creditori chirografari subordonaţi, în cadrul acestei categorii de creanțe, plata acestora se va efectua cu respectarea ordinii de preferinţă stabilite prin clauza de subordonare aferentă fiecărei creanţe;
- creanţele acţionarilor entității în faliment derivând din dreptul rezidual al calităţii lor, potrivit prevederilor legale şi statutare.
Această ierarhie nu există acum în Legea insolvențelor.
Apoi, în cazul falimentului unei instituții de credit, la ordinea în care se plătesc în lei creanțele o să apară un nou punct între punctele 7 și 8, astfel că lista va avea zece puncte în loc de nouă: creanțe negarantate care rezultă din instrumente de datorie. Adică obligațiuni și alte forme de datorii transferabile și instrumente care creează sau recunosc o datorie.
Instrumentele de datorie vor trebui să îndeplinească, în mod cumulativ, aceste condiții (în cazul tuturor entităților amintite mai sus, nu doar al băncilor):
- scadența contractuală inițială a instrumentelor de datorie este de cel puțin un an;
- instrumentele de datorie nu sunt instrumente financiare derivate și nici nu au încorporate instrumente financiare derivate;
- documentele contractuale relevante și, după caz, prospectul de emisiune a acestor instrumente de datorie precizează în mod explicit rangul inferior față de creanțele negarantate obișnuite.
Pentru creanțele negarantate ce rezultă din instrumente de datorie emise înainte de intrarea în vigoare a proiectului de OUG nu se va beneficia de prevederile actului, chiar dacă insolvența a fost deschisă după ce proiectul de OUG a intrat în vigoare. Totodată, pentru creanțele negarantate ce rezultă din instrumente de datorie emise după intrarea în vigoare a proiectului de OUG se va beneficia de prevederile actului, chiar dacă insolvența a fost deschisă înainte de intrarea în vigoare a proiectului de OUG.
Aceste reguli trebuie transpuse în legislația autohtonă a insolvenței în baza unei directive europene obligatorii - Directiva 2.399/2017.
Atenție! Proiectul de OUG nu se aplică până nu e adoptat și publicat în Monitorul Oficial.