Chiar dacă starea de urgență ar urma să înceteze la data de 15 mai, multe firme vor fi, în continuare, constrânse de situație, impactul economic fiind resimțit, în continuare și, probabil, chiar impactul lipsei de personal.
O soluție pentru angajator, care ține și de organizarea unui cadru adecvat de securitate și siguranță în muncă, este să reorganizeze sarcinile salariaților care vin la serviciu sau lucrează de la distanță, ceea ce mai este cunoscut și ca schimbarea felului muncii.
În mod normal, Codul muncii prevede că o schimbare a felului muncii nu ar putea avea loc decât cu acordul ambelor părți la un contract de muncă, adică atât angajatorul, cât și salariatul.
Acest lucru are ca explicație faptul că felul muncii reprezintă unul din elementele esențiale ale contractului de muncă, ceea ce înseamnă că angajatul trebuie să îl accepte în mod expres (prin semnarea contractului de muncă) și, dacă se pune problema unei schimbări ulterioare a felului muncii, să își dea din nou acordul.
Excepțional, însă, felul muncii poate fi modificat unilateral, pe o perioadă temporară, în anumite situații predeterminate. Cea relevantă în contextul actual este ivirea unei situații de forță majoră. Codul muncii, după cum s-a arătat și în acest articol, permite considerarea unei epidemii ca fiind o astfel de situație, dar fiecare angajator trebuie să își analizeze situația concretă și să vadă cum este afectată activitatea sa.
Trebuie, practic, ținut cont de faptul că un caz de forță majoră trebuie să afecteze direct angajatorul, astfel încât să fie justificată o măsură prin care i se impune, unilateral, angajatului să își schimbe felul muncii.
Atenție! Indiferent de temeiul pentru care are loc schimbarea felului muncii - prin acordul părților sau unilateral, din cauza unei situații de forță majoră - este foarte important ca salariatul căruia îi sunt schimbate atribuțiile să îi fie făcută instruirea în privința securității și sănătății în muncă.